Editorii PS
Anul 2022 a fost unul marcat de reveniri sumbre și înspăimântătoare: revenirea războiului – și a pericolului nuclear – în Europa; revenirea inflației ridicate și amenințarea stagflației la nivel global; și revenirea foametei, a sărăciei extreme și a altor probleme în țările în curs de dezvoltare, reversând decenii de progrese constante.
Cu noi descoperiri privind ritmul și amploarea topirii ghețarilor din Antarctica și Groenlanda, anul 2022 a scos la iveală detalii dure despre daunele – o bună parte ireversibile – pe care schimbările climatice le produc pe planetă. Și cum președintele chinez Xi Jinping și-a asigurat un al treilea mandat, lucru fără precedent, China își va continua marșul înapoi spre dictatura în stil Mao.
În sens mai larg, evoluțiile globale periculoase – inclusiv pandemia de COVID-19, aparenta inversare (sau cel puțin plafonare) a globalizării și povara datoriei ridicate și nesustenabile în economiile în curs de dezvoltare și în cele emergente – au continuat în 2022. Este posibil ca spasmele instabilității politice și tulburărilor civile observate în Sri Lanka, Liban, Ghana și Surinam să prevestească probleme similare în alte părți.
În ceea ce privește amenințarea mai largă la adresa democrației, 2022 a oferit atât motive de optimism, cât și de îngrijorare. În ciuda câtorva probleme, Kenya a avut alegeri prezidențiale de succes și a finalizat un transfer pașnic de putere – oferind speranțe pentru alte țări din regiune. În Statele Unite, comisia care a investigat evenimentele din 6 ianuarie a dezvăluit în detalii surprinzătoare cât de aproape s-a aflat fostul președinte Donald Trump de orchestrarea primei lovituri de stat americane, după pierderea sa electorală din 2020, deși sondajele ulterioare au arătat că activitatea comisiei a avut un impact redus asupra opiniei publice.
Între timp, în Franța, președintele Emmanuel Macron a câștigat realegerea împotriva unui populist de extremă dreapta, dar a pierdut majoritatea parlamentară pe care partidul său a avut-o în timpul primului său mandat. În Brazilia, alegătorii și-au manifestat nemulțumirea față de președintele Jair Bolsonaro. Dar, urmând modelul lui Trump, Bolsonaro s-a dovedit a fi complet disprețuitor față de normele democratice sau voința poporului. Iar în Italia și Suedia, partidele de extremă dreapta au venit la putere, confirmând preferința multor alegători pentru forțele populist-naționaliste.
În final, odată cu înăsprirea rapidă a politicilor monetare, luna de miere extraordinar de lungă de care au beneficiat sectoarele afacerilor, finanțelor și tehnologiei s-a încheiat în cele din urmă. Bula s-a spart și multe modele de afaceri au fost expuse ca fiind neviabile în absența unor condiții financiare ultrarelaxate și a lichidităților aparent nelimitate.
Perturbările lanțului de aprovizionare, noile sancțiuni și măsuri de securitate națională, deficitul de forță de muncă și alți factori reprezintă provocări chiar și pentru cele mai puternice și mai solide întreprinderi. Așa-numita „mare moderație”, pe care factorii de decizie au încercat să o prelungească după criza financiară globală din 2008, pare să fi dispărut definitiv. Fie că ne place sau nu, anul care urmează va dezvălui cu siguranță mai multe detalii despre ce înseamnă acest lucru.
Editorii PS: Whitney Arana – Editor, Rachel Danna – Deputy Managing Editor, Roman Frydman – Founding Editor, Anatole Kaletsky – Contributing Editor, Nina L. Khrushcheva – Contributing Editor, Sami Mahroum – Contributing Editor, Kenneth Murphy – Editor in Chief, Andrzej Rapaczynski, Joanna Rose – Science/Health Editor, Asher Schechter – Associate Editor, Jonathan Stein – Managing Editor, Laurence Tubiana – Contributing Editor, Stuart Whatley – Senior Editor.
