Europa pornește pe calea unei tranziții către neutralitatea climatică într-o lume aflată în continuă schimbare. Pandemia de COVID-19 nu a oprit ambițiile europene pentru reducerea emisiilor poluante. Din contră, majoritatea statelor membre, inclusiv România, s-au exprimat în favoarea Planului Ecologic European ca motor principal al relansării economice.
Cu toate că energia produsă din surse regenerabile a crescut în ultimii ani, sistemul energetic național se bazează în continuare pe combustibilii fosili. Pentru a ne atinge obiectivele climatice și a păstra în același timp un grad ridicat de independență economică, trebuie să găsim surse alternative de energie. Hidrogenul ar putea reprezenta o soluție prin încurajarea cercetărilor și inovației în această privință. România trebuie să devină un actor important și să-și valorifice potențialul în acest sector.

La nivelul guvernului a fost înființat printr-un memorandum Hub-ul Român de Hidrogen și Noi Tehnologii Energetice, pol de competitivitate de cercetare-dezvoltare-inovare în valorificarea hidrogenului. S-au constituit astfel premisele formării unui grup de lucru format din reprezentanții tuturor părților interesate care să contribuie la dezvoltarea acestui segment. De asemenea, Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă a organizat la sfârșitul lunii mai (video)conferința „RO-HYDROHUB, hidrogenul ca vector alternativ de energie”.

„Obiectivul UE până în 2030 este depășirea numărului de 2,6 milioane de autoturisme care să folosească această tehnologi. Evenimentul a fost primul organizat în România pe această temă și s-a bucurat de participare de la toate nivelurile de decizie. Am reușit să reunim toate părțile interesate, într-o primă dezbatere la nivel național privind implicarea țării noastre în acest parcurs, identificarea oportunităților reale și a șanselor de succes. Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă este determinat să fie un catalizator și în acest domeniu inovator care are potențialul să creeze plusvaloare”, a declarat László Borbély.

Scopul videconferinței a fost acela de a explora posibilitățile pe care le oferă hidrogenul pentru dezvoltarea unui sector energetic prietenos cu mediul. Concret, prin această inițiativă se dorește accelerarea cercetărilor din domeniu și dezvoltarea cadrului instituțional care să stimuleze investițiile și aplicațiile privind folosirea pe scară largă a hidrogenului. Conferința a fost organizată în parteneriat cu Ministerul Fondurilor Europene; Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Tehnologii Criogenice şi Izotopice – ICSI Râmnicu Vâlcea; Universitatea Politehnica din București și Asociația pentru Energia Hidrogenului din România. Dezbaterile au reunit specialiști din industrie, cercetare și decidenți de cel mai înalt nivel. Printre cei care au luat cuvântul s-au numărat:

  • Monica Anisie, ministrul Educației și Cercetării;
  • Marcel Boloș, ministrul Fondurilor Europene;
  • Antonel Tănase, secretar general al guvernului;
  • Iulian Iancu, președintele Comisiei pentru industrii şi servicii din Camera Deputaților;
  • reprezentanți de seamă din mediul academic, cercetare industrie și agenții naționale de reglementare, acoperind astfel întreaga gamă de capabilități pe tot lanțul valoric.

Conform informațiilor prezentate în cadrul evenimentului de profesorul
Tudor Prisecaru, în România se regăsesc aproape toate tehnologiile de producere a hidrogenului abordate la ora actuală pe plan mondial. Pe de altă parte, remarcăm că aplicațiile privind utilizarea acestuia rămân la un nivel care în momentul de față este sub potențial. Hidrogenul ar putea fi o soluție pentru stocarea energiei, pentru transformarea ecologică a unor procese tehnologice poluante, dar și ca sursă de energie pentru transportul în comun, spre exemplu.

Uniunea Europeană își propune ca în următorii 10 ani energia produsă pe bază de hidrogen să atingă investiții de cca
40 miliarde de dolari, în capacități de putere instalată și dezvoltare de sisteme, în paralel cu exploatarea surselor regenerabile solare și eoliene. În ultimii 10 ani, UE a alocat finanțare de 566 milioane euro pentru cercetările în domeniul hidrogenului.

Dezvoltarea durabilă înseamnă ca pe lângă aspectele de mediu să luăm în considerare și impactul social. În România există 90.000 locuințe fără curent electric (sate și cătune izolate), pentru care costurile de racordare la rețeaua națională sunt uriașe, iar panourile fotovoltaice și energia eoliană nu reprezintă încă o alternativă viabilă. Hidrogenul are potențialul de a fi o soluție.

În concluzie, România trebuie să-și pornească motoarele inovative și să se adapteze rapid la noile realități din domeniul energiei. Potențialul există, însă este nevoie de acțiune continuă pentru a fi valorificat. Avem premisele necesare unei dezvoltări durabile inclusiv în domeniul energiei. În continuare este necesară o platformă transguvernamentală care să asigure consecvență și continuitate în proiectele de interes național și un plan național de acțiune care să introducă în strategiile intersectoriale instrumente investiționale în vectorii de tehnologii pentru energii curate (pentru locuințe, consumatori casnici, industrie, transport și stocarea de energie – care este cea mai importantă soluție pe care o așteaptă omenirea).

DISTRIBUIȚI