Misterul economiei pe timp de război

Date:

Beata Javorcik
Economist-șef al Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare

În vremuri extraordinare, cum ar fi războaiele, pandemiile și dezastrele naturale, toți politicienii introduc măsuri extraordinare pentru a atenua impactul economic și social negativ asupra cetățenilor țării lor. Dar numai cei mai buni dintre ei vor face acest lucru cu gândul la viitor, ajutând la crearea condițiilor pentru prosperitate pe termen lung. Regina Elisabeta a II-a a Marii Britanii a spus: „Ceea ce fac liderii pentru poporul lor astăzi reprezintă guvernare și politică. Dar ceea ce fac ei pentru oamenii de mâine este arta de a conduce un stat”.

Din cauza efectelor invaziei Rusiei în Ucraina, multe guverne acționează în prezent de parcă ar fi și ele în război. Dar ele nu au reușit să țină seama de sfatul implicit al reginei, deoarece orientarea pe termen scurt a devenit mult prea comună în luarea deciziilor economice.

Momentul actual este într-un puternic contrast cu începutul anului 2021, când majoritatea guvernelor se concentrau pe consolidarea rezilienței, pregătirea pentru o altă pandemie și reducerea treptată a sprijinului financiar pe care l-au acordat în timpul crizei provocate de COVID-19. Prevenirea presiunilor excesive asupra bugetelor guvernamentale a devenit o prioritate, alături de provocările pe termen lung, cum ar fi lupta împotriva schimbărilor climatice. Dar de atunci pare că a trecut o eternitate.

Este adevărat că nu am pierdut din vedere schimbările climatice, iar criza energetică din Europa va accelera cel mai probabil tranziția verde pe continent, pe măsură ce tot mai multe investiții sunt canalizate către sursele regenerabile de energie, iar autorizațiile pentru construirea unei infrastructuri energetice mai ecologice devin tot mai ușor de obținut. Dar deficitul de gaze naturale a forțat, de asemenea, unele țări să apeleze la cărbune, întârziind planurile lor de a elimina treptat combustibilii fosili cu cel mai mare nivel de emisii de carbon.

Acum, când cărbunele este mai ieftin decât gazul natural, renunțarea la cărbune a devenit mult mai dificilă. Dar dacă se vor pune în aplicare politicile corecte, progresele mai rapide în viitor ar putea compensa acest regres. În plus, nimeni nu poate învinovăți guvernele pentru că fac ceea ce trebuie să facă pentru a proteja gospodăriile nesigure din punct de vedere energetic, în circumstanțele extraordinare de astăzi.

Mai dificilă de înțeles este decizia multor guverne de a reduce taxele pe energie și combustibil. Majoritatea membrilor G7 (Canada, Italia, Franța, Germania și Regatul Unit) au făcut acest pas, iar măsuri similare sunt populare în Europa Centrală și de Est, unde gospodăriile au fost afectate și mai mult de creșterea costurilor de încălzire.

Problema, desigur, este că subvenționarea combustibilului reduce stimulentul pentru economisirea energiei și distorsionează semnalul transmis prin intermediul prețului, necesar pentru a face economia să reducă emisiile de carbon. De asemenea, această abordare este mult mai împovărătoare pentru bugetele publice, în comparație cu transferurile bazate pe criterii de resurse către gospodăriile vulnerabile. Dar subvențiile ample sunt mai ușor de implementat și mai populare pentru alegători, motiv pentru care politicienii le-au preferat.

În mod similar, deși gospodăriile mai sărace sunt cele care au nevoie de ajutor pentru a face față creșterii rapide a ratelor dobânzilor (o evoluție care a surprins chiar și mulți economiști), guvernele sunt tentate să ajute pe toată lumea. În loc să se concentreze pe cei care și-au pierdut locurile de muncă sau sunt temporar în imposibilitatea de a-și plăti datoriile, ele explorează intervenții la scară mai largă, care ar putea da roade la următoarele alegeri.

Guvernul polonez, de exemplu, a introdus un moratoriu general privind administrarea datoriilor la 7 iulie 2022, permițând tuturor polonezilor cu o ipotecă care acoperă proprietăți imobiliare de „uz propriu” să evite rambursările timp de opt luni. Banca Națională a Poloniei și Asociația Bancară Poloneză estimează că această măsură politică va costa sectorul bancar între 4 și 5,4 miliarde de dolari.

Acest tip de moratoriu este foarte distorsionant și vine în completarea unei alte distorsiuni, fiind și un răspuns la aceasta: lichiditatea excesivă din sistemul bancar a menținut ratele depozitelor foarte scăzute, creând astfel impresia că băncile majorează în mod incorect ratele dobânzilor la credite ipotecare și alte împrumuturi. În timp ce moratoriul este deosebit de costisitor pentru sectorul bancar pe termen scurt, efectele sale negative vor fi resimțite pe scară mai largă.

Pentru început, este o politică extrem de regresivă, care va aduce beneficii disproporționate deținătorilor de proprietăți mai mari. De asemenea, ea are potențialul de a slăbi mecanismul de transmisie a politicii monetare, atenuând efectul pe care îl au ratele mai ridicate ale dobânzilor asupra activității economice și forțând banca centrală să majoreze și mai mult ratele în viitor, pentru a obține același efect. Și creând așteptarea că guvernul va anunța o scutire temporară de la plata datoriei ori de câte ori va exista un șoc, aceasta introduce hazardul moral. În acest caz, băncile ar putea foarte bine să crească costurile împrumuturilor lor, pentru a acoperi probabilitatea unor moratorii viitoare.

O măsură mult mai ieftină și mai rezonabilă este Fondul de Sprijin al Debitorilor, pe care Polonia l-a extins și în 2022, pentru a-i sprijini pe cei care își pierd locul de muncă sau ale căror costuri ipotecare depășesc 50% din venitul lunar al gospodăriei. Fondul a fost finanțat cu contribuții bancare în valoare de 400 milioane de euro. Prin extinderea acoperirii sale la mai multe gospodării nevoiașe, factorii de decizie politică ar putea evita multe dintre distorsiunile menționate mai sus, protejându-i în același timp pe cei mai vulnerabili. Desigur, această abordare s-ar putea să nu ofere un avantaj atât de mare pentru guvern în momentul alegerilor.

În acest moment, „noua normalitate” a fost discutată atât de mult timp, încât unii factori de decizie au uitat regulile de bază ale economiei. Ei s-au autoconvins că este posibilă creșterea cheltuielilor publice, fără a identifica niciun mijloc de plată pentru acestea, și fără a fi nevoiți să-și facă griji cu privire la semnalele pe care le trimit piețelor, sau că ratele mai scăzute ale dobânzilor vor aduce o inflație mai mică (după cum aparent crede președintele Turciei), sau că reglementarea prețurilor nu duce la lipsuri. Dar așa cum nu putem scăpa de gravitație, nu putem scăpa nici de legile economiei. Mai devreme sau mai târziu, va veni ziua judecății.

Ironia este că Ucraina – țara care este cu adevărat în război – a continuat să se concentreze pe viitorul său pe termen lung. Până foarte recent, aceasta lucra la achitarea dobânzilor datoriei sale externe, iar apoi a cerut reeșalonarea, pentru a evita întârzierea plății și toate consecințele pe termen lung care ar decurge din aceasta. De asemenea, își pregătește deja planurile de reconstrucție, chiar dacă nimeni nu știe când se va încheia războiul.

Ucraina știe cum funcționează economia pe timp de război. Rușine celor care nu sunt în război și totuși pierd din vedere viitorul.


Beata Javorcik, economist-șef al Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare, este profesor de economie la Universitatea din Oxford și membru al All Souls College.

©Project Syndicate 2023

Articolul precedent
Articolul următor

Coperta revistei

spot_img

Editorial

spot_img
spot_img

Opinii și analiza

spot_img

Recomandate
Recomandate

Protejarea expresiei creativității: o incursiune în sfera proprietății intelectuale aplicate cinematografiei

de Bianca Chera, senior associate , Marius Gheldiu, associate–...

Eurobarometru: Situația geopolitică face ca votul la alegerile europene să fie și mai important

Peste opt din zece europeni (81%) consideră că votul...

Crește contrabanda cu țigarete

Piața neagră a țigaretelor crește în martie 2024 până...