Sri Mulyani Indrawati, Ministrul de finanțe al Republicii Indonezia
La deschiderea summitului miniștrilor de finanțe și al guvernatorilor băncilor centrale din G20 din 12 octombrie 2022, am avertizat că lumea se confruntă cu riscuri tot mai mari și mai grave din cauza inflației ridicate, dezvoltării reduse, insecurității energetice și alimentare, schimbărilor climatice, fragmentării geopolitice și creșterii datoriei. Țările cu venituri mici vor purta cea mai mare povară, dar și economiile cu venituri medii și chiar cele avansate se confruntă cu perspectiva unor probleme substanțiale.
Economia globală se îndreaptă către o furtună perfectă. Pandemia de COVID-19 a lăsat cicatrici în toate economiile noastre, precipitând o scădere a cererii agregate și apoi a ofertei agregate. Simptomele sunt similare cu cele ale unei „capcane a lichidității”, finanțarea din partea terților în sectorul financiar rămânând ridicată, în timp ce economia reală stagnează. Pentru a rezolva această problemă, marele economist al secolului XX John Maynard Keynes a propus o politică fiscală anticiclică. Dacă economia funcționează bine, deficitul bugetar anual ar trebui să fie redus; dar dacă economia încetinește, ar trebui permisă creșterea deficitelor.
Indonezia, conform unei legi din 2003, și-a disciplinat politica fiscală prin limitarea deficitelor bugetare anuale la mai puțin de 3% din PIB și a datoriei publice totale la 60% (folosind aceiași parametri ca și Pactul de stabilitate și creștere al Uniunii Europene). Însă, atunci când COVID-19 a determinat contractarea economiei, se preconiza că deficitul bugetar anual va crește peste 3% din PIB pentru a crea spațiu pentru stimulente. Pentru a permite această flexibilitate, guvernul a renunțat la limita deficitului bugetar.
La câteva săptămâni de la declararea pandemiei de către Organizația Mondială a Sănătății, pe 11 martie 2020, guvernul indonezian a revizuit legea bugetului pentru a permite un deficit extins. Deficitul anual al Indoneziei a crescut apoi la 6,5% din PIB în 2020, înainte de a scădea la 4,6% în 2021, pe măsură ce economia și-a revenit. În Keeping Indonesia Safe from the COVID-19 Pandemic, o carte publicată de Ministerul Indonezian de Finanțe în 2022, detaliem modul în care Indonezia a reușit să fie una dintre puținele țări din lume care și-a susținut performanța economică chiar și în contextul unui șoc global al cererii agregate.
Prin extinderea deficitului, guvernul indonezian s-a asigurat că creșterea nu va scădea cu mai mult de 2,1% în 2020, și a creat condițiile pentru o creștere de 3,7% în 2021,
cu inflația prețurilor de consum rămânând scăzută, la 1,7% în 2020 și 1,9% în 2021. În plus, în 2021, producția economică a crescut cu aproximativ 1,6%, depășind nivelul din 2019. În acest an, se așteaptă ca deficitul bugetar anual să fie de aproximativ 4,5%, reflectând răspunsul guvernului la ultimul val de șocuri globale legate de ofertă. Dar, începând cu 2023, deficitul ar trebui să revină sub 3%, ceea ce ar putea declanșa o nouă criză.
După furtuna economică inițială provocată de pandemia de COVID-19, economia globală se află acum în mijlocul unei a doua furtuni. Restricțiile de mobilitate și alte măsuri de sănătate publică din perioada de vârf a pandemiei au perturbat serviciile, au blocat lanțurile de aprovizionare și au redus producția în sectoare-cheie, cum ar fi cel al semiconductorilor (care sunt utilizați în multe alte produse fabricate, inclusiv în autoturismele noi). Valoarea adăugată totală a producției globale a scăzut cu 4% din 2019 până în 2020, la fel ca și numărul navelor-mamă care transportă mărfuri între porturile majore.
Spre deosebire de prima furtună, cea de-a doua a adus atât o creștere mai slabă, cât și o inflație ridicată, din cauza creșterii costurilor de producție și de transport la nivel mondial, care au fost împinse și mai sus în 2022 de către creșterea prețurilor la hidrocarburi și alimente. În Indonezia, prețul țițeiului a crescut la peste 100 de dolari pe baril și s-a stabilizat în jurul unei previziuni consensuale de 105 dolari pe baril, în medie. Pe măsură ce prețurile la alimente au crescut, zeci de milioane de oameni au început să se confrunte cu nesiguranța alimentară. Din păcate, indiferent de ceea ce se întâmplă în domeniul geopolitic, prețurile alimentelor sunt susceptibile a rămâne ridicate ca urmare a șocurilor climatice actuale.
Aceste presiuni asupra aprovizionării cu alimente și energie au creat o povară grea pentru economia globală, care încă se luptă să se vindece de rănile provocate de pandemie asupra lanțurilor valorice globale (GVC). Cu toate acestea, economia Indoneziei rămâne relativ rezistentă, din mai multe motive.
Pentru început, legăturile proprii ale Indoneziei cu GVC-urile sunt mult mai ponderate în ceea ce privește produsele alimentare și băuturile, decât automobilele și electronicele. În al doilea rând, țara generează o bună parte din energia sa electrică din surse regenerabile de energie. În al treilea rând, Indonezia are un avantaj comparativ mai mare în ceea ce privește materiile prime, decât în raport cu bunurile intermediare, ceea ce înseamnă că este mai puțin expusă la deficitul de semiconductori. Un alt efect este că a beneficiat de venituri excepționale și de un surplus de cont curent atunci când prețurile produselor primare (inclusiv uleiul de palmier, cărbunele, cauciucul și nichelul) au crescut în 2021. Cu toate acestea, privind în perspectivă, Indonezia își propune în continuare să stimuleze producția internă prin producerea unei cantități mai mari de bunuri intermediare, în special pentru
GVC-urile majore, cum ar fi automobilele și electronicele.
În 2022, șocul generat de pandemie asupra cererii agregate s-a întâlnit cu noi șocuri ale ofertei de alimente și energie, generate de războiul din Ucraina, rezultând în previziuni de stagflație globală și recesiune în 2023. Cu toate acestea, economia Indoneziei continuă să se miște într-o direcție pozitivă, cu îmbunătățiri semnificative atât în ceea ce privește cererea agregată, măsurată prin indicele încrederii consumatorilor (CCI), cât și oferta agregată, măsurată prin indicele managerilor de achiziții (PMI).
Un CCI mai mare a permis Indoneziei să mențină o creștere robustă în al doilea trimestru al anului 2022, când creșterea consumului gospodăriilor de la an la an a depășit creșterea economică totală pentru prima dată de la începutul pandemiei. Având în vedere că CCI a continuat să crească, de la 123,2 în luna iulie la 124,7 în luna august, iar PMI a crescut în al treilea trimestru al anului 2022 de la 51,3 în iulie la 53,7 în septembrie, performanța economică a Indoneziei a continuat să se îmbunătățească pe măsură ce anul a progresat.
Pe fondul unei economii globale din ce în ce mai sumbre, Indonezia și alte câteva țări au devenit excepționale. Aceleași avantaje care au ajutat la protejarea acesteia împotriva furtunilor din ultimii ani ar trebui să continue să facă acest lucru și în 2023.
Sri Mulyani Indrawati este ministrul de finanțe al Republicii Indonezia.
