O relansare a pieței forței de muncă după COVID-19?

Date:

Teresa Ghilarducci
Profesor de economie
la Noua Școală pentru Cercetare Socială

Deși sunt disponibile unul sau mai multe vaccinuri, în 2021, COVID-19 va continua să provoace daune economiei globale. Și asta înseamnă un an dificil pentru lucrătorii planetei.

Vestea bună este că pandemia a scos în evidență rolul vital jucat de lucrătorii esențiali din domenii precum asistența medicală și logistică, în special de cei care ocupă posturi precare, prost plătite. În 2020 mulți dintre oamenii lumii dezvoltate au realizat faptul că sănătatea și bunăstarea lor depind, în parte, de faptul că școlile sunt deschise, astfel încât părinții să poată munci. Oamenii au înțeles, de asemenea, faptul că economiile pot suferi de pe urma absenței concediului medical cu plată, sindicatele pot fi lipsite de putere, la locurile de muncă pot lipsi standardele de siguranță împotriva răspândirii bolilor infecțioase și, de asemenea, poate apărea eroziunea principalelor protecții ale acordării salariului minim pe economie, atunci când nu se găsește de lucru.

Vestea proastă este că a recunoaște aceste probleme nu înseamnă că ele se schimbă. În timp ce milioane de oameni caută de lucru, în mod activ, în 2021, mulți vor observa faptul că angajatorii au tot mai multe avantaje, în special în Statele Unite. Pe scurt, lucrătorii americani sunt pe punctul de a fi și mai presați, în cazul în care administrația președintelui ales, Joe Biden, nu acționează în acest sens.

Această situație reflectă apariția unui surplus de locuri de muncă
(10 milioane de americani mai puțin aveau locuri de muncă în octombrie 2020, comparativ cu februarie), absența unor politici viguroase legate de angajările la capacitate, precum și existența unui sistem necorespunzător de asigurări sociale, pensii și asigurări de sănătate. Mai mult, recesiunea provocată de pandemie a dus la creșterea monopolului și a monopsonului puterii, mai cu seamă în Statele Unite, dar și în alte regiuni, precum și la accelerarea declinului pe termen lung al proporției pe care o are piața forței de muncă în venitul național.

În ultimele decade, profiturile Statelor Unite provenite din productivitate s-au mutat în special către capital, în detrimentul pieței de forță de muncă. Între 1979 și 2018, productivitatea netă a crescut cu 69,6%, dar salariul mediu al lucrătorilor a crescut cu doar 11,6% sau, altfel spus, cu doar o șesime mai mult.

Decalajul dintre salariu și productivitate se poate vedea în toată zona de influență a Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică. În Polonia, spre exemplu, productivitatea a crescut, pe an, cu 2% mai mult decât nivelul salarial, între 1995 și 2013. Această diferență s-a ridicat la 1,3% în Statele Unite, 0,7% în Canada, 0,5% în Japonia și 0,2% în Germania, pe parcursul aceleiași perioade. Media ponderată în țările OCDE a fost de 0,7%.

Steven Strauss de la Universitatea Princeton susține faptul că pandemia de COVID-19 deschide o eră de concentrare industrială crescută. Randamentul mare al comerțului online, al automatizării și tehnologiei va duce la scăderea numărului de competitori pe diverse piețe de desfacere, lanțurile corporatiste de magazine luând locul multora dintre micile magazine locale. Această tendință va împiedica mai mult capacitatea forței de muncă de a continua să militeze pentru îmbunătățirea compensațiilor și a condițiilor de lucru. Succesul recent al firmelor de transport local precum Uber și Lyft de a își asigura trecerea către Propunerea 22 în California – permițând companiilor de angajare să continue să îi trateze pe șoferii lor ca pe niște antreprenori independenți și nu ca pe niște angajați – ar putea fi doar începutul unei noi ofensive împotriva legislației muncii.

Ce doresc lucrătorii

Atunci când PIB-ul scade pe piața muncii, suferă cererile globale, investițiile, productivitatea și creșterea economică. Prin urmare, legiuitorii Statelor Unite trebuie să înceapă urgent să răstoarne această tendință ce durează de zeci de ani. Pentru început, Congresul ar trebui să aprobe în continuare stimuli de plată pentru lucrători, să restabilească beneficiile federale suplimentare de șomaj și să dispună mai multe fonduri pentru școlile publice.

Administrația Biden va mai putea acționa, chiar dacă Senatul rămâne sub controlul republicanilor, în urma celor două tururi de scrutin ce vor avea loc în Georgia în luna ianuarie a anului 2021. Ar trebui redată puterea sindicatelor prin măsuri ale executivului care să faciliteze negocierea colectivă și care să întărească implementarea regulilor care apără drepturile lucrătorilor. Aceasta va ajuta la creșterea aportului pe care piața muncii îl va avea asupra venitului național, prin creșterea compensațiilor acordate lucrătorilor de nivel inferior și mediu. De asemenea, administrația ar trebui să implementeze protecția plății orelor suplimentare și să împiedice angajatorii să impună clauze de neconcurență celor care intră în categoria antreprenorilor independenți.

Solicitarea către toți angajatorii de a plăti concediului medical ar trebui să fie un alt obiectiv al noii administrații. Lacunele mari din prezent în ceea ce privește legiferarea constituie un pericol asupra sănătății publice, deoarece riscurile care planează asupra veniturilor familiale ale lucrătorilor îi descurajează să rămână acasă sau să solicite tratament medical. Acesta este motivul concret pentru care Centrele pentru Prevenția și Controlul Bolilor din Statele Unite și nu Departamentul Forțelor de Muncă este cel care gestionează datele cu privire la concediile medicale cu plată.

Congresul poate impulsiona puterea de negociere a lucrătorilor crescând penalitățile impuse angajatorilor care clasifică necorespunzător lucrătorii și încalcă legea muncii. În același fel, guvernul federal ar putea bloca antreprenorii care încalcă în mod repetat legea muncii și legea privind forțele de muncă, semnează contracte în străinătate și externalizează locuri de muncă, cresc dividendele sau se angajează în răscumpărări de acțiuni. Iar datorită mai multor state care au aprobat un salariu minim pe oră de
15 dolari – cel mai recent în Florida, stat în care președintele Statelor Unite Donald Trump a câștigat în 2016 și în 2020 – câțiva senatori republicani ar putea fi convinși să crească salariul minim federal la acest nivel.

Mai mult, schimbările permanente aduse programelor de asigurări sociale în Statele Unite ar putea întări securitatea economică a lucrătorilor. Valori crescute ale pensiei ar ajuta la evitarea riscului ca zeci de milioane de lucrători în vârstă, cu venituri fragile, să invadeze piața muncii, ca urmare a faptului că și-au golit contul de pensie. Evitarea acestui scenariu ar reduce, în schimb, presiunea negativă asupra condițiilor salariale și de angajare a lucrătorilor mai tineri. Similar, eligibilitatea pentru ajutor de șomaj ar trebui lărgită dramatic (pentru a include, nu în ultimul rând, lucrătorii sezonieri) și nivelul ajutorului ar trebui să crească.

Angajatorii ar trebui să dețină căi mai ușoare pentru concedierea temporară a lucrătorilor, în loc să-i ascundă în timpul perioadelor de criză sau să ofere aranjamente de divizare a muncii, după cum argumentează economistul Arindrajit Dube, de la Universitatea Massachusetts. În final, dacă angajările la capacitate ar deveni o prioritate politică, guvernul ar deveni angajatorul de ultimă instanță. Barmani concediați ar putea deveni, spre exemplu, persoane care să găsească contactele celor bolnavi sau ar putea fi profesori suplinitori.

Imperativul echității

Economiștii ar fi putut să obțină rezultate mai bune în timpul recesiunii provocate de pandemie, dar modelele lor complicate s-au dovedit, încă o dată, a fi prea simple. Aceștia au căutat să maximizeze două obiective – sănătatea și prosperitatea – utilizând modele despre cum să se genereze cât mai multă activitate economică cu un minim de îmbolnăviri. Dar ar fi trebuit să ia în calcul și un al treilea obiectiv: egalitatea.

Dacă toți legiuitorii țărilor celor mai bogate ar fi ținut cont de echitate, toate școlile și aproape toate firmele ar fi rămas deschise, inclusiv cele mai puțin valoroase și cu risc crescut de îmbolnăvire. Obligativitatea purtării măștii, amenzile acordate pentru întâlniri în grupuri mari, echipament de protecție personală adecvat și locuri de muncă pentru șomeri, ca personal adiacent în sistemul public de sănătate și în școli, acestea ar fi fost măsurile cheie pentru protecția sănătății publice. În schimb, închiderea școlilor a înrăutățit inegalitatea la nivel social. Mulți dintre copiii care nu au acces la școlarizare privată (sau la mijloace de școlarizare la domiciliu), la internet și la supravegherea adulților vor rămâne în urmă.

Economia Statelor Unite și a altor state riscă să funcționeze în 2021 sub nivelul de ocupare al forței de muncă, ca urmare a scăderii sumelor cheltuite de familii, afaceri și guverne. Ca atare, legiuitorii ar trebui să folosească toate pârghiile pentru a crește cererea globală, pentru a susține angajările la capacitate maximă și pentru a redresa balanța actuală a inegalității puterii de pe piața forței de muncă. Patru decenii de politici protaxe în favoarea domeniului afacerilor, înlesniri financiare și discriminarea sindicatelor au condus la lipsa necesității angajatorilor de a fi în competiție acerbă pentru lucrători. Eroziunea pensiilor, creșterea mică sau negativă a numărului de angajați din sectorul public, precum și lipsa de investiții în domeniul educației au ajutat la slăbirea poziției ocupate de lucrători, care, în altă situație, și-ar fi asumat riscuri pentru a schimba locuri de muncă sau pentru a solicita îmbunătățirea valorilor compensațiilor.

Dar, cel puțin acum, piața muncii și interesele sale primesc atenția pe care o merită. Prin contrast cu recesiunea care a urmat crizei financiare globale din 2008, declinul provocat de COVID-19 a generat o puternică susținere publică pentru lucrători. Poate, în sfârșit, acest sentiment se va traduce în măsuri concrete în beneficiul pieței muncii și va pune frână bunăstării corporatiste. Pentru a asigura o revenire sustenabilă din criza curentă și pentru a aplana declinul economic din următoarea, legiuitorii de pretutindeni trebuie să pună lucrătorii pe primul plan.


Teresa Ghilarducci este profesor de economie la Noua Școală pentru Cercetare Socială.

Coperta revistei

spot_img

Editorial

spot_img
spot_img

Opinii și analiza

spot_img

Recomandate
Recomandate

Lansarea unei noi game de PC-uri Maguay

Compania Maguay, caracterizată drept „cea mai veche companie...

Ziua Silvicultorului, marcată de Romsilva și Asociația Administratorilor de Păduri

Regia Națională a Pădurilor – Romsilva și Asociația...

CCIR și Romanian Board of Trade Toronto susțin parteneriatul economic România-Canada

Președintele Camerei de Comerț și Industrie a României (CCIR),...

MET România, 15 ani de activitate pe piața locală de energie

Compania MET România, parte a grupului elvețian MET,...