Omenirea în derivă

Date:

Constantin Boştină
Președintele ASPES

Ce face Organizația Națiunilor Unite? Mai nimic din ceea ce ar fi normal să facă! După unii diplomați de talie mondială ar fi ca o „moară de tocat vorbe”.

24 octombrie 1945, deci la circa 6 luni de la încheierea celui de al doilea Război Mondial, a luat ființă Organizația Națiunilor Unite (ONU), care astăzi numără ca membri 193 state.
Legea după care se conduce ONU este Carta Organizației Națiunilor Unite, care prevede în esență:

 Asigurarea păcii mondiale

Astăzi, anul 2022, pacea mondială este în mare pericol. Conflictul aparent local între Rusia și Ucraina este în fapt un conflict în care sunt antrenate într-o formă sau alta pe lângă Rusia și Ucraina, toate statele membre ale NATO. Ceea ce este și mai îngrijorător este că în afară de Rusia, membră a Consiliului de Securitate al ONU, care este angajată direct într-un război local declanșat în mod stupid de ea, indirect participă cu livrare de armament și nu numai atât SUA, cât și Marea Britanie și Franța, toate membre permanente cu drept de veto ale Consiliului de Securitate. Pe drept se pune întrebarea: ce să mai înțelegem despre rolul Consiliului de Securitate al ONU, dacă 4 din cei 5 membri permanenți ai săi (China îndeamnă la oprirea agresiunii) sunt direct sau indirect implicați în război, în loc să fie în sesiune permanentă pentru găsirea păcii?

Mai mult, în ecoul conflictului ruso-ucrainean, dau semne de potențiale conflicte țări din alte zone de pe glob: Iran-Arabia Saudită, Coreea de Nord-Coreea de Sud, Kosovo-Serbia și veșnic neliniștita zonă Israel-țările arabe;

 

Respectarea drepturilor omului

Alt obiectiv al ONU care este departe de a fi realizat atâta timp cât în marea majoritate a statelor membre ale ONU, drepturile omului, la o viață liberă, la sănătate, la hrană, la educație sunt fie încălcate, fie neglijate;

 

Cooperarea internațională

Acest obiectiv al ONU este puternic influențat și fracturat de considerente politice, de politici de protecționism, de alte limitări nejustificate, dacă se vrea să se respecte spiritul ONU;

 

Respectarea dreptului internațional

Acest atribut al ONU se simte destul de palid în situațiile generatoare de potențiale conflicte atât locale, regionale, dar mai ales cu manifestări și efecte mondiale.

Dacă la înființarea sa în 1945, după cel de al Doilea Război Mondial, Organizația Națiunilor Unite a fost fără îndoială una din cele mai bune soluții pentru a instaura un climat de liniște și colaborare pașnică între toate țările lumii, după cei peste 75 de ani de existență apare firesc întrebarea dacă această structură mondială mai corespunde realităților vremii.

Cel puțin trei evenimente majore cu manifestare și efecte globale de după anii 2020 justifică întrebarea pusă mai sus:

  1. Pandemia de COVID-19 a găsit ONU și structurile ONU nepregătite, măsurile de coordonare la nivel global au fost preponderent în zona restricțiilor pentru populația din toate țările și nu a soluțiilor de depășire și rezolvare a situațiilor stării de sănătate.

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a fost ezitantă, uneori chiar recomandând măsuri ineficiente, mai ales în zona prevenției, dar și a tratamentelor, ceea ce a determinat punerea în circulație a unor soluții discutabile, fără ca ONU să intervină.

  1. Criza energetică și alimentară și inflația galopantă, cu efecte încă neprevăzute pentru toate statele lumii, deci o problemă mondială, nu se regăsesc într-o atitudine de analiză și măsuri în structurile ONU și cu deosebire în activitatea Consiliului Economic și Social al ONU (ECOSOC).
  2. Războiul dintre Rusia și Ucraina, un conflict declanșat de o țară membră a Consiliului de Securitate al ONU, ridică mari semne de întrebare privind capacitatea acestei structuri a ONU de a menține pacea și securitatea internațională.

De ce Consiliul de Securitate al ONU încă din debutul conflictului ruso-ucrainean nu a stabilit trimiterea de trupe ONU pentru menținerea păcii în zona de conflict? Poate pentru că Rusia având drept de veto s-a opus. Atunci nu este un anacronism faptul că un membru al Consiliului de Securitate sub puterea dreptului de veto periclitează pacea și stabilitatea mondială.

Iată deci 3 situații ale căror efecte creează mari probleme pentru dezvoltarea durabilă a omenirii, pentru pacea și securitatea mondială, față de care ONU nu dovedește o preocupare firească conform celor prevăzute în Carta ONU.

„Este sau nu ceva putred în Danemarca?”

Evident că da.

Se cere reformarea ONU sau alternativa la ONU?

Menținerea stării de neimplicare a ONU în soluționarea problemelor majore mondiale mă face să cred că se cere o alternativă nouă la actuala ordine mondială, cu noi organisme internaționale și care să țină seama de prezent, dar mai ales de viitor.


Dr. ec. Constantin Boștină este președintele Asociației pentru Studii și Prognoze Economice și Sociale, vicepreședinte al Asociației Generale a Economiștilor din România (AGER), director general al revistei ECONOMISTUL, membru – expert al Consiliului Consultativ pentru Dezvoltare Durabilă a României – Strategia ONU 2030, de pe lângă Guvernul României.

©Project Syndicate 2022

Constantin Boștină
Constantin Boștină
Domnul dr. ec. Constantin Boştină este preşedinte al Asociaţiei pentru Studii şi Prognoze Economico-Sociale şi director al revistei Economistul.

Coperta revistei

spot_img

Editorial

spot_img
spot_img

Opinii și analiza

spot_img

Recomandate
Recomandate

Lansarea unei noi game de PC-uri Maguay

Compania Maguay, caracterizată drept „cea mai veche companie...

Ziua Silvicultorului, marcată de Romsilva și Asociația Administratorilor de Păduri

Regia Națională a Pădurilor – Romsilva și Asociația...

CCIR și Romanian Board of Trade Toronto susțin parteneriatul economic România-Canada

Președintele Camerei de Comerț și Industrie a României (CCIR),...

MET România, 15 ani de activitate pe piața locală de energie

Compania MET România, parte a grupului elvețian MET,...