Pactul pentru Fiscalitate, cu origini într-o inițiativă din 2014, relansat pe coordonatele 2022-2023 cu deschidere de perspectivă, este caracterizat ca „exercițiu de comunicare și platformă de dialog care să aducă împreună decidenții politici, mediul de afaceri, mediul academic, societatea civilă”. Ca inițiatori, Adrian Măniuțiu, Răzvan Orășanu, Daniel Apostol îi evidențiază principiile considerate fundamentale pentru o politică fiscală sănătoasă: „Eficientizarea legislației fiscale; restrângerea excepțiilor fiscale și transparentizarea procedurilor de aplicare si verificare; stimularea investițiilor și atragerea de investiții directe în economie; depolitizarea, reprofesionalizarea, informatizarea și interconectarea ANAF; toleranță zero la evaziune fiscală și criminalitate economică”.

Adrian Măniuțiu, Managing Partner la EM360, explică sensul noii forme a pactului prin aceea că „trăim niște vremuri mai tulburi și mai anormale decât ne-am fi așteptat vreodată. Este nevoie acum, mai mult ca niciodată, de consens, e important ca mediul de business să înțeleagă care îi sunt principiile de care are nevoie pentru ca lucrurile să funcționeze bine, e nevoie de un mediu politic ce trebuie să trateze transpartinic niște lucruri care pot să contribuie la dezvoltarea României și toate acestea sub o umbrelă a dialogului și a comunicării despre lucruri care ne pot ajuta pe fiecare dintre noi să trăim într-o Românie mai bună, mai stabile, chiar dacă suntem înconjurați de foarte multă incertitudine. Pentru toate acestea este, însă, nevoie de bani. Fără bani nu se va face niciodată nimic și pentru a avea bani ai nevoie de o economie funcțională și de o fiscalitate, care să știe, pe de-o parte, cum să extragă sumele potrivite din economie și cum să le redistribuie, iar, pe de altă parte, ai nevoie de o economie care să se ghideze după niște principii sănătoase, simple ale echilibrului și ale echității”.

Adrian Măniuțiu, Managing Partner EM360

Un instrument nu doar al politicii bugetare, ci și al dezvoltării

Supus unei prime analize la nivelul mediului academic, a mediului de business și a celui mediatic, în cadrul oferit de aula Bibliotecii Centrale Universitare Carol I din București, Pactul pentru Fiscalitate 2022-2023 a fost apreciat ca reper necesar pentru o economie solidă și prosperă.

Prof. univ. dr. Mircea Coșea, de asemenea, inițiator al Pactului pentru Fiscalitate, subliniază că „fiscalitatea nu trebuie să fie doar un instrument al politicii bugetare, ci și un instrument al dezvoltării”. Aprecierea sa este că Pactul pentru Fiscalitate reprezintă „o garanție că fiscalitatea în România poate să devină un element de stabilitate, de echitate, de progres, că vom avea o economie reglementată altfel, că vom avea o economie care se va baza pe ceea ce este important în tot ceea ce înseamnă sistem economic, și anume colectarea și distribuția și, bineînțeles, redistribuirea”. Observând că „într-o economie de piață, statul nu mai poate interveni cu niște măsuri arbitrare sau autoritare”, ci „prin stimulente sau prin inhibitori fiscali”, profesorul Coșea argumentează actualitatea pactului: „Cel mai important element de prioritate în dezvoltare este interesul național, pentru că lumea se schimbă rapid, lucrurile pe care le credeam veșnice nu mai există, și atunci fiscalitatea rămâne un instrument în mâna statului, al întreprinzătorilor care sunt și ei, pentru urmărirea acestui interes. Și ce este acest interes? Ceea ce vrea să facă economia: să dea omului cât mai mult din resursele lui, dar care deja încep să fie puține, așa că trebuie să facă o optimizare. De aceea, cei care au realizat acest proiect am convingerea că vor conduce lucrurile în această direcție, pentru a transforma Pactul Pentru Fiscalitate într-o adevărată reformă a economiei și a societății românești”. Condiția, întărește profesorul Coșea, este respectarea principiilor „care fac din Pactul pentru Fiscalitate o garanție că fiscalitatea în România poate să devină un element de stabilitate, de echitate, de progres, că vom avea o economie reglementată altfel, că vom avea o economie care se va baza pe ceea ce este important în tot ceea ce înseamnă sistem economic, și anume colectarea, distribuția și redistribuirea, bineînțeles”.

Mihai Daraban, Președinte Camera de Comerț și Industrie a României, Gabriel Biriș, Managing Partner Biris-Goran, Prof. Univ. Mircea Coșea

Principii pentru construirea unui sistem fiscal sănătos

Av. Gabriel Biriș, Managing Partner la Biriș-Goran SPARL, co-inițiator al Pactului pentru Fiscalitate: „România trebuie să acționeze urgent în trei direcții – 1. creșterea veniturilor bugetare, dar fără creșteri de impozite pentru cei care deja le plătesc; 2. reducerea cheltuielilor prin eficientizarea statului; 3. o bază mai mare prin investiții publice. Trebuie să acționăm în sensul stabilității legislației fiscale și să înțelegem că stabilitatea se poate obține doar când ai baza mare și înălțimea mică. Cum ajungem să mărim baza? Renunțând la scutiri și evaziune. Constituția spune că toți cetățenii sunt egali în fața legii, fără privilegii sau discriminări. Acum avem prea mulți din ambele categorii”. În acest spirit, o întrebare lansată de Gabriel Biriș către susținătorii cotelor progressive de impozitare este „la ce vor să se aplice. Dacă vor să se aplice doar pentru cei care acum plătesc cota unică, o astfel de măsură n-are cum să ajute. Sarcina fiscală trebuie așezată proporțional cu cât câștigăm, fără să discriminăm diverse tipuri de venituri sau diverse categorii de persoane”.

La egalitatea legii ca efect asupra tuturor celor pe care-i vizează, odată cu indiscutabila cerință a respectării legislației, s-a referit conf. univ. dr. Lucian Țâțu, Facultatea de Finanțe, Asigurări, Bănci și Burse de Valori a Academiei de Studii Economice din București: „Pactul pentru Fiscalitate reprezintă o mare oportunitate, deoarece ia în calcul niște principii de la care să se plece în construirea unui sistem fiscal sănătos. Soluții pot fi multe, dar respectarea unor principii și neîncălcarea lor vor duce la predictibilitate pentru România. Aș vrea să ajungem din nou la momentul în care să mai citim și regulile din Codul fiscal, ceea ce acum nu facem, nimeni nu ține cont de ele. Legea ar trebui să fie egală pentru toți, pentru că altfel riscăm ca fiecare să ajungă să trăiască cu legea proprie”.

Lorant Antal, Senator, Radu Oprea, Senator, Gheorghe Constantinescu, Direcția Generală Antifraudă Fiscală

Impozitare progresivă poți să-ți permiți după ce obții prosperitate

Prin raportare la temele majore ale actualității economice, acad. Lucian Albu, directorul Institutului de Prognoză Economică al Academiei Române, inițiator la rândul său al Pactului pentru Fiscalitate, a oferit o proiecție a principiilor pactului asupra problematicii vizând impozitarea, apreciind că „nu putem să facem rabat de la sistemul de impozitare”. În opinia sa, la noi, „rațiunea pentru care a fost introdusă cota unică a fost tocmai de a atrage investițiile străine în România și de a permite unei clase mijlocii să apară, pentru că la noi e încă în faza de apariție” și abia „după ce obții prosperitate, poți să-ți permiți și o impozitare progresivă. Pentru impozitarea progresivă, argumentul este că alte țări îl practică, dar nu se vorbește despre nivelul dezvoltării la care au ajuns aceste state. La noi, momentan, nu își are rostul, mai ales că nu avem o clasă de mijloc”.

Mihai Daraban, președintele Camerei de Comerț și Industrie a României, co-inițiator al Pactului pentru Fiscalitate, consideră că „fiscalitatea a rămas singurul instrument la îndemână în diplomația economică, în special în atragerea de investiții în România. Mediul de afaceri e fragil și polarizat. Realitatea este că foarte puține societăți economice contează; este foarte dureros să spui asta. La nivel național, avem doar 3.845 de firme care au cifră de afaceri de peste 10 milioane de euro. Ele reprezintă doar 0,5% din totalul celor care au depus bilanțul. Cred că ar trebui stabilizat acest Cod fiscal pe care îl avem, cu măsurile lui de colectare, care trebuie rediscutate, pentru că nu este normal să avem aproximativ 370.000 de companii care nu și-au depus bilanțul; și ce ți se întâmplă în România dacă nu depui bilanțul?! Iei o amendă de 1.500 de lei!”.

Radu Oprea, senator, Partidul Social Democrat (PSD): „Pactul pentru Fiscalitate trebuie să aducă echilibru în societate, ceea ce se traduce printr-un raport de 40%-60% între impozitarea capitalului și impozitarea muncii. În România este invers față de restul statelor membre ale Uniunii Europene, în sensul că la noi 60% înseamnă impozitarea muncii și 40%, impozitarea capitalului. Toți recunoaștem că munca, în special salariile mici, este impozitată prea mult. De aceea, împreună, trebuie să ne uităm spre felul în care echilibrăm fiscalitatea, care poate să dea acel impuls necesar pentru a avea mai mult calm în societate”.

Lorant Antal, Senator, Radu Oprea, Senator, Gheorghe Constantinescu, Direcția Generală Antifraudă Fiscală

Un pact pentru coerență și predictibilitate

Lorant Antal, senator Uniunea Democrată Maghiară din România (UDMR), vede necesară și asumarea unui pact pentru coerență și predictibilitate, fără ele cosiderând că „fiscalitatea nu poate fi implementată corect și, până la urmă, nici vreo altă strategie, din niciun alt domeniu”. În ceea ce privește colectarea, senatorul spune că, „la nivelul statului, există informații suficiente în ceea ce privește evaziunea fiscală, dar de multe ori, suntem în acea situație în care Fiscul se concentrează tocmai asupra acelor companii care sunt corecte și plătesc la timp. Deci, în privința colectării ar trebui punctat mai bine, pentru că este loc de îmbunătățiri”.

În aceeași ordine de idei, Gheorghe Constantinescu, Direcția Generală Antifraudă Fiscală (ANAF), afirmă că „e necesar pentru societate să existe un sistem de colectare bine pus la punct”. Din perspectiva ANAF se pronunță ferm: „Ne dorim o stabilitate a sistemului fiscal la fel de mult ca și mediul de afaceri. Este la fel de dificil și pentru noi de aplicat un sistem fiscal în continuă schimbare. E la fel de dificil de aplicat când nu apuci să stăpânești bine modificările care intervin subit. Noi suntem sub firul ierbii, având în vedere că ne luptăm cu economia subterană și avem nevoie de legi simple, clare, la obiect. Nu vrem să impactăm mediul de afaceri. Vrem să mergem țintit, acolo unde avem indicii și cu ajutorul analizelor de risc, să identificăm clar mediul și zona de evaziune fiscală”.

În opinia lui Gabriel Sincu, Country Director, TMF România, co-inițiator al Pactului pentru Fiscalitate, „lipsa unui sistem de administrare fiscală suplu, eficient și ușor de înțeles conduce la lipsa conformării voluntare și la evaziune. Suntem de acord că și ANAF își dorește să fie alături de noi, însă are multe lucruri de rezolvat. Am văzut că ANAF are 24.000 de angajați, fiind cel mai mare angajator din România. Comparativ, Ministerul Sănătății are 17.000 de angajați. E un punct de reflecție. Trăim în țara care a dat liderul mondial în robotizarea și automatizarea proceselor de business, o companie românească listată pe Bursa de la New York și noi continuăm să facem inspecții fiscale pe hârtie”.

Politici publice făcute profesionist, în sprijinul dezvoltării României

Angela Roșca, Romanian Business Leaders (RBL), co-inițiator al Pactului pentru Fiscalitate: „Ca reprezentanți ai mediului de afaceri, suntem preocupați de propunerile de modificare a Codului fiscal, a cotelor, a sistemelor de impozitare. La noi, gap-ul de TVA este încă cel mai mare din Uniunea Europeană, încă nu s-a făcut ceea ce trebuia făcut de mulți ani. Apoi, vorbim de digitalizare, care, sigur, trebuie făcută cât mai repede, dar trebuie și să fie folosită cu adevărat în scopul luptei cu evaziunea. Datele trebuie analizate în timp real, însă pentru asta, trebuie să și pregătim funcționari ai ANAF care să le poată analiza și utiliza eficient. Apoi, ne trebuie niște beneficii reale pentru cei care varsă aceste date benevol”.

Radu Burnete, Director Executiv, Confederația Patronală Concordia, Gabriel Sincu, Country Director, TMF Romania

Remarcând cerința instaurării și a unei stabilități a politicului, Radu Burnete, director executiv, Confederația Patronală Concordia, co-inițiator al Pactului pentru Fiscalitate, face următoarea observație: „E clar că în mediu de afaceri vedem niște comportamente care nu sunt OK și suntem de acord că ele trebuie corectate, dar nici în partea instituțională nu stăm bine. Îmi vine greu să cred că acele miliarde de euro de care vorbim se scurg fără ca statul să știe unde se duc. Și dacă și statul știe, și politicienii știu și dacă banii continuă să se scurgă în fiecare an, înseamnă că cineva, undeva, dă din cap că e OK. Și atunci, dacă vorbim despre un pact, mi s-ar părea rezonabil ca mediul de business să înțeleagă că 26% colectare nu e suficient pentru o Românie normală, iar dacă dorim să ajungem la 31%, o parte trebuie să vină de aici și cealaltă parte trebuie să vină din oprirea furtului. Ăsta mi se pare un pact rezonabil: și noi plătim un pic mai mult, și statul oprește furtul și evaziunea fiscală”.

Răzvan Orășanu, președintele Asociației „Ține de Noi”, unul dintre inițiatorii Pactului pentru Fiscalitate, semnalează că, la un moment dat, a numărat „268 de modificări ale Codului fiscal, făcute în cascadă, unele lună de lună. Vorbim doar despre legislația primară, nu despre hotărârile de guvern și despre tot ce înseamnă legislația terțiară! Lucrurile acestea nu pot continua așa și de aceea avem nevoie de o ancoră de stabilitate, avem nevoie de un Pact pentru Fiscalitate, avem nevoie de politici publice făcute profesionist, așezat, în sprijinul dezvoltării economice a României”.

DISTRIBUIȚI