Interviu cu Mirela Călugăreanu – președintele ANAF
Cum reorganizați activitatea ANAF în contextul pandemiei de COVID-19?
Încă de la începutul stării de urgență ANAF a implementat o serie de măsuri astfel încât interacțiunea dintre angajați și contribuabili să se realizeze la distanță. Chiar dacă unitățile fiscale au rămas deschise publicului am reușit să limităm mult interacțiunea directă promovând comunicarea online. În acest sens după cum ați observat deja a fost implementată plata obligaţiilor fiscale prin platforma ghişeul.ro. Am extins mult funcţionalităţile spaţiului privat virtual şi, o veste foarte bună, într-un timp foarte scurt ANAF va putea înregistra contribuabilii în spaţiul privat virtual prin identificarea vizuală online. Acest lucru se va realiza prin intermediul unei sesiuni video. Cum ați observat, a fost creată și reglementarea legală pentru a fi posibil acest lucru, respectiv ordinul ministrului finanțelor publice nr. 2012 din 4 iunie.
Înțeleg că accelerați procesul de digitalizare în contextul nefericit adus de pandemia de COVID-19. Cum vedeți că va fi influențată activitatea de colectare, consecință a digitalizării?
În primul rând vreau să subliniez faptul că în premieră în cadrul ANAF a fost implementată semnătura electronică calificată, cum am spus, pentru prima dată un număr însemnat de angajați au acces de la distanță la bazele de date, cererile depuse de contribuabili online și mă refer aici spre exemplu la certificatele de testare fiscală, adeverințe etc., etc.
Însă important este că și segmentul de control fiscal, adică atât activitatea de inspecție cât și a Antifraudei, au început să se deruleze la distanță și în perioada imediat următoare veți vedea că vom implementa descauditul. Descauditul este un control documentar de la distanță și perspectivele pentru anii următori sunt de a limita controalele la sediul contribuabililor și de a realiza acest tip de controale de la distanță, cum de altfel se întâmplă în toate statele Uniunii Europene. De aceea perspectivele legate de digitalizare și de aceea am dorit să subliniez și segmentul activității de control fiscal, cu siguranță că ne vor aduce o creștere a ponderii veniturilor colectate în Produsul Intern Brut, am spus eu între 2 și 3% în următorii doi ani.
Multă vreme s-a vorbit despre faptul că un inspector ANAF ar trebui să fie înainte de toate un îndrumător pentru contribuabil și în cele din urmă un organ de pedepsire. Procesul de digitalizare va schimba semnificativ și rapid comportamentul inspectorilor ANAF față de contribuabili?
Sigur, cu siguranță că acțiunile noastre vor fi orientate mai mult spre prevenire și spre susținerea conformării voluntare în domeniul colectării creanțelor fiscale și chiar v-am exemplificat descauditul. De altfel dacă ați observat pe site-ul ANAF sunt postate un număr de trei proiecte de ordin al președintelui ANAF care își doresc exact acest lucru. Deci o primă etapă de reglementare a verificărilor documentare a formularisticii necesare, dar și o procedură transparentă privind elaborarea actelor de control, avizarea acestora și aprobarea acestora. Scopul acestor reglementări este exact acela de a susține acțiunile de prevenire și de conformare în domeniul administrării fiscale. Controalele fiscale vor viza analize de coerență a situației fiscale strict pe baza riscului fiscal identificat. Ceea ce ne dorim noi prin procesul de digitalizare este să identificăm timpuriu riscul și să intervenim prin acțiuni de prevenire astfel încât să nu ajungem la o dimensiune mare a evaziunii fiscale.
Au fost multe discuții legate de procesele anterioare, de proiectele anterioare de investiții în digitalizarea ANAF, inclusiv renumitul, discutatul proiect cu Banca Mondială. Ați făcut cu siguranță niște calcule, ce investiții aveți nevoie să faceți? Care sunt sumele și în ce etape credeți că vor fi finalizate?
Deci știți deja că lucrăm la pachetul de implementare a SAF-T-ului, la interconectarea caselor de marcat și mai nou la implementarea facturii electronice. Acestea sunt trei elemente esențiale care mă determină să și subliniez acea posibilitate de creștere în perioada următoare în următorii doi ani a veniturilor colectate ca pondere în venitul intern brut. Însă lucrăm deja la dezvoltarea aplicaților informatice pe care le utilizăm, la integrarea acestora, la dezvoltarea unui proiect big data având alături, ceea ce este foarte important, pentru prima dată, toate instituțiile cu expertiză în domeniul IT. Și mă refer la ADR, STS și nu numai. Toate proiectele noastre atât cele în derulare, dar și cele la care lucrăm sunt finanțate din fonduri europene rambursabile. E foarte important de știut, sens în care vom continua și în perioada următoare. Trebuie să vă spun de asemenea că în această perioadă am avut o strânsă legătură cu colegii noștri din administrațiile fiscale europene, cu OECD, cu IOTA și de asemenea cu departamentele de fiscalitate ale organizației financiare internaționale făcând în permanență un schimb de bune practici, sens în care sunt convinsă că ați observat în organigrama ANAF, ca urmare a procesului de reorganizare, apariția unei structuri noi – unitatea de management al informației – care este dedicată implementării procesului de digitalizare.
Începe o toamnă cu semnificative presiuni noi pe buget. Ce semnale aveți la ANAF că în semestrul II veniturile colectate la bugetul public vor fi într-o măsură mai semnificativă să acopere necesarul de cheltuieli?
Sigur că am analizat și noi în această perioadă de la declanșarea stării de urgență și până în prezent evoluția economică prin prisma obligaților fiscale declarate de către contribuabili, am făcut analize pe diferite domenii de activitate, încasările sunt sensibil de apropiate de nivelul anului trecut în condițiile în care am ajuns la zi cu rambursările de TVA. Pe de altă parte este important a fi cunoscut faptul că măsurile prin care am amânat procedurile de executare silită la momentul acesta până în data de 25 octombrie au permis contribuabililor să declare și să investească circa 10 miliarde din obligațiile fiscale declarate și neachitate până în prezent, deci banii s-au întors în economie. Perspectivele sunt legate și de aplicarea Ordonanței 69, care știți că oferă posibilitatea acelor contribuabili care își achită debitele până în data de 15 decembrie să beneficieze de scutirea de accesorii. Deci perspectivele sunt să ne menținem la un nivel rezonabil. Însă pentru anii care vin într-adevăr ați subliniat că am construit un plan detaliat de reluare a activităților normale, punctele cheie fiind digitalizarea, pregătirea profesională a angajaților și simplificarea, în continuare, a procedurilor. Lucru care fără doar și poate că durează, efectele vor veni în circa doi ani.
În ce măsură acest proces de digitalizare va contribui la combaterea evaziunii fiscale?
Desigur, pentru că ați văzut că am dezvoltat și o direcție generală de management al riscului în ANAF care cu ajutorul aplicațiilor informatice pe care le vom implementa vor contribui la o identificare timpurie a cazurilor de neconformare, astfel încât noi să ne putem utiliza eficient resursa umană și expertiza colegilor noștri pentru a interveni timpuriu, cum spuneam, în prevenirea, combaterea sau desigur sancționarea cazurilor de evaziune fiscală. De asemenea noile reglementări implementate în segmentul taxei pe valoare adăugată ne-au permis: 1. Să fluidizăm procesul, dar 2. Să utilizăm resursa umană, oamenii care nu se mai ocupă de rambursări de TVA verificând fiecare decont lună de lună să fie utilizați în acțiunile pe linia combaterii și prevenirii evaziunii fiscale. Și veți vedea Direcția Generală Antifraudă că și-a făcut temele în perioada aceasta chiar dacă nu în front office ci în back office veți vedea că vor avea niște acțiuni foarte bune și cu rezultate bune pe linia combaterii evaziunii fiscale.
Interviurile Jurnalul, cu Daniel Apostol
