Anul 2020 este critic din perspectiva semnalului pe care îl lansează cu privire la dezvoltarea României pentru următorul deceniu. Guvernul actual (interimar) a început bine și a rezolvat o parte din problemele acumulate în ultimii ani, dar încă nu-și asumă măsuri revoluționare curajoase, de teamă să nu piardă voturi. Mentalitatea trebuie schimbată, iar teama de voturi pierdute trebuie înlocuită de curajul și ambiția de a câștiga voturile tuturor românilor.
Avem nevoie de măsuri vizionare și sustenabile ale căror efecte pozitive depășesc ciclul electoral și generație actuală. De ce? Pentru că o guvernare cu obiective stabilite doar pe termen scurt va cauza falimentul pe termen lung!
În ultimele trei decenii majoritatea planurilor de guvernare au vizat perioada mandatului politic, puțini au fost cei preocupați de ce lasă în urmă! Majoritatea au guvernat pentru electoratul lor, nu pentru toți românii. Mandat după mandat, orizontul pe termen lung arată efectele negative acumulat în ultimele trei decenii.
Numărul de companii active scade constant, veniturile sunt concentrate din ce în ce mai mult la marile companii, pătura de mijloc se subțiază, populația activă (angajații în sectorul privat) este îngenuncheată de segmentul susținut (numărul pensionarilor și angajaților la stat), majoritatea companiilor mari deținut de stat sunt găuri negre care generează pierderi enorme în fiecare an (sindicatele fac jocurile politice), avem cel mai slab sistem de educație din UE (din cauza subfinanțării și lipsei de măsuri vizionare) și infrastructura (publică și rutieră) este dezastruoasă!
ÎN ACEST CONTEXT, IATĂ MAI JOS 10 MĂSURI PE CARE LE CONSIDER ESENȚIALE PENTRU DEZVOLTAREA ROMÂNIEI PE TERMEN MEDIU-LUNG!
➊
Reluarea investițiilor publice și creșterea transparenței acestora: autostrăzi, spitale, sport și școli moderne (infrastructură în sport și educație financiară).
Degeaba măriți salariile doctorilor, dacă nu sunt structurate corect (câștiguri în funcție de numărul și complexitatea intervențiilor, lucrezi doar la stat / privat, modernizarea spitalelor cu condiții decente pentru pacienți, achiziții de echipamente necesare la prețul corect).
În educație s-au mărit salariile și ce am obținut? Creșterea analfabetismului la 42%! Trebuie schimbat din rădăcini sistemul educațional prin adaptare la nevoile pieței (ex.: școli profesionale cu specializări în funcție de specificul zonei), introduse educația financiară obligatorie, dezvoltarea abilităților practice (nu memorie fără logică la toate materiile).
Sportul, educația, sănătatea și infrastructura trebuie să fie priorități naționale și asta trebuie să se reflecte în buget!
➋
Reducerea PNDL (colcăie gândacii din contracte oferite prietenilor politici) și creșterea absorbției fondurilor europene prin debirocratizare și corp specializat de consultanță companii, cu strategie comercială agresivă proactivă (evenimente de educare și promovare prin camerele de comerț).
Toate aceste investiții necesită capital, iar România și-a bătut joc de banii disponibili gratuit din perspectiva ratei rușinoase de atragere a fondurilor europene. Aici avem nevoie de un program agresiv antreprenorial de promovare a acestor fonduri, consiliere profesionistă, reducerea birocrației și informatizare, evenimente de popularizare și informare în rândul antreprenorilor.
➌
Demografic, suntem îngenuncheați din cauza dezechilibrelor demografice și Pilonul I (sistemul public de pensii) este falimentar în maximum 15–20 de ani!
De ce? Scăderea constantă a numărului contribuabililor falimentează Pilonul I, care nu mai poate livrarea conform obligațiilor viitoare. Conform estimărilor demografice, în 2035 o să avem cel puțin 7 milioane de pensionari, comparativ cu 5,2 milioane astăzi. Boomul decrețeilor din anii ’70 (decretul 770 / 1996, care interzicea întreruperea sarcinii) a dus la creșterea natalității la aproape 0,4 mil. nou-născuți / an în perioada respectivă. Având în vedere vârsta de pensionare actuală (65 de ani la bărbați, 63 la femei), se estimează că aproximativ 1,8 mil. dintre aceștia vor ajunge la pensie între 2030 și 2035.
Valoarea prezentă a pensiilor viitoare („datoria nevăzută”) va ajunge la aproape 600 mld. euro în 2021 din cauza dublării punctului de pensie între 2019 și 2021. Enorm! Mult peste ce pot susține generațiile următoare fără a suferi (extindere vârstă pensionare, noi taxe etc.).
Problema sistemului public de pensii nu se poate regla decât prin:
încurajarea sistemului privat de acumulare (contribuțiile pentru Pilonul II trebuie să ajungă la minimum 6%); supraimpozitarea pensiilor speciale și corelarea cu principiul contributivității, eliminarea cuplării pensiei și salariului la stat, modificarea legii pensiilor pentru calibrarea creșterilor programate în toamnă în funcție de baza actuală, deci majorarea pensiilor mici și amânarea majorării sau majorarea procentual mai mică a pensiilor deja mari.
Să fie clar: nu putem majora anul următor toate pensiile cu 40% fără să aruncăm în aer bugetul public! Piața nu o să finanțeze un deficit peste 6%, sau dacă o face o să ardă cu dobânzi enorme!
➍
Reforma în aparatul public prin dimensionarea angajaților și modificarea grilelor de salarizare în funcție de performanță! Rapid (în 2020) se poate implementa o reducere a aparatului public supradimensionat (cel puțin 10%) prin audit la toate posturile de muncă ocupate în ultimii 5 ani!
Numărul bugetarilor a crescut cu aproape 200.000 pe sold în ultimii 5 ani! De ce? În sectorul public se câștigă cu 80% mai mult decât la privat. Merită? Haideți să vedem — cel puțin un sfert din câștigul lunar trebuie să fie variabil, adică bonus pe bază de performanță evaluată lunar cu KPI.
➎
Demografic stăm dezastruos! Avem de lucru la: reducerea emigrării (putem stimula angajarea românilor repatriați prin acordarea de beneficii fiscale oferite angajatorilor); creșterea natalității — trebuie să stimulăm natalitatea în primul rând în rândul familiilor care dovedesc că pot avea grijă de educația copiilor (o măsură justă în acest sens este oferirea de stimulente fiscale pe venitul părinților în funcție de numărul copiilor, garantate până la vârsta majoratului, acestora din urmă — dacă au plătit taxe mai mari, înseamnă că părinții respectivi au muncit și au înregistrat venituri superioare, deci putem încuraja natalitatea în rândul păturii de mijloc care poate aduce valoare adăugată prin generațiilor viitoare!).
➏
Reducerea taxării muncii (mai ales pe segmentul minim) și creșterea taxării capitalului (în special dividend, pentru stimularea reinvestirii capitalului în business)!
Taxăm foarte mult pătura de jos (muncă–salariați) și extrem de puțin capitaliștii (1–3% pe micro și 5% pe dividend). Aceasta va descuraja munca la negru, iar dezvoltarea companiilor o să fie stimulată prin reinvestirea capitalului.
➐
Responsabilitate fiscală prin politici anticiclice și predictibilitate fiscală! Doar un exemplu cu privire la predictibilitate — majorarea salariului minim a fost efectuată de 15 ori în ultimul deceniu. De fiecare dată din pix și într-un termen foarte scurt.
România înregistrează deja cel mai mare salariu minim raportat la salariul mediu, prin comparație cu alte țări din UE. Aceasta înseamnă că mediul de afaceri nu a putut ține ritmul cu aceste majorări, iar efectele negative au fost multiple: o parte din salariu plătit la negru (mai ales că impozitul pe dividend este de 5%), reducerea investițiilor (scăderea competitivității), inflație și creșterea șomajului în rândul tinerilor (România înregistrând cel mai ridicat procent din UE la acest capitol)!
Creșterea salariului minim trebuie corelată cu indicatori de sustenabilitate (ex.: inflație și productivitate)! Cu privire la politica fiscală anticiclică, aceasta implică realizarea de excedente în perioada de expansiune (România este singura țară din UE care nu a realizat niciodată venituri peste cheltuielile publice în ultimii 30 de ani) și deficite în recesiune (creșterea investițiilor publice pentru relansare). Aceasta ar asigura o stabilitate mai bună în mediul de afaceri deoarece volatilitatea scade, respectiv nu mai trecem de la o extremă la cealaltă (creșteri
economice peste potențial, urmate de austeritate dură în recesiune). Un asemenea mediu este prielnic dezvoltării antreprenoriatului și dezvoltării companiilor, deoarece predictibilitatea permite asumarea unor riscuri pe un orizont mai lung de timp.
➑
Reducerea economiei subterane (România este nr. 1 în UE la acest capital, prin raportarea economiei subterane la PIB). Aceasta se poate întâmpla prin digitalizarea, debirocratizarea și reformarea ANAF! Profesioniștii din marile companii de consultanță pe audit și fiscalitate ar trebui numiți în poziții cheie în ANAF și lăsați să-și facă treaba independent, cu echipe noi formate!
Încurajarea comerțului electronic și a plăților efectuate cu cardul, deoarece reduc monetarul din circulație și scad economia subterană. Plățile online trebuie încurajate, iar plățile în numerar trebuie descurajate! Economia subterană este crimă (serviciile publice sunt subdimensionate) și descurajează investițiile și antreprenoriatul din cauza concurenței neloiale.
➒
Restructurarea companiilor de stat care înregistrează pierderi și listarea lor graduală către bursă! Doar CFR, CEO, Metrorex și Tarom ne costă 1 miliard euro / an, bani din care se pot face minimum 100 km de autostradă / an! În 5–6 ani putem să dublăm numărul de autostrăzi doar prin rezolvarea problemelor acestor companii. Listarea graduală la bursă, depolitizarea, guvernanța corporativă și investițiile pe termen lung pentru tehnologizare și competitivitate sunt măsuri obligatorii în aceste demersuri.
➓
Dezvoltarea pieței de capital și încurajarea antreprenoriatului. Piața de capital se poate dezvolta ca urmare a măsurilor enumerate anterior (creșterea și dezvoltarea Pilonului II, listarea unor companii de stat pentru creșterea lichidității, politica fiscală anticiclică pentru reducerea volatilității și creșterea predictibilității în susținerea investițiilor pe termen lung buy-and-hold).
Mediul de afaceri poate fi dezvoltat prin sprijinirea companiilor la export și reinvestirea capitalului în firme prin impozit pe dividend diferențiat în funcție de anul de înființare (firmele embrionare trebuie încurajate să crească prin reinvestirea profitului)! Astfel, putem trece de la un model de creștere economică bazat de consum (#WageLedGrowth) la unul bazat pe investiții și exporturi (#InvestmentLedGrowth și #ExportLedGrowth).
Totul este business și trebuie să vorbim despre business! Companiile plătesc salarii către angajați (de unde gospodăriile plătesc taxe, consumă, economisesc și investesc). Companiile generează profit și plătesc dividende către acționari (care sunt stimulați să investească mai departe). Companiile plătesc taxe (pe venit, profit, dividend, contribuții etc.) din care statul asigură infrastructura și serviciile publice. O țară nu poate fi mare fără un mediu de afaceri competitiv!
