- 76% dintre companiile din România privesc campania de vaccinare anti COVID-19 ca pe un energizant al redresării economiei;
- 51% dintre managerii companiilor se consideră norocoși datorită faptului că afacerea lor a supraviețuit anului 2020;
- 28% dintre companiile intervievate au declarat că au aplicat pentru înghețarea ratelor la credite.
Intrum lansează Raportul European al Plăților, ediția 2021, în realizarea căruia au fost intervievați reprezentanți a peste 11.000 de companii din întreaga Europă. Respondenții au evaluat impactul pe care criza din 2020 l-a avut asupra afacerilor conduse, precum și eficiența măsurilor de redresare adoptate. Astfel:
„Deși au existat și există în continuare măsuri de susținere pentru economie, peste jumătate dintre companiile din România, deopotrivă IMM-uri și corporații afirmă că anul 2020 a fost unul de supraviețuire, veniturile companiilor fiind în proporție de peste 50% afectate negativ. Însă, deși anul precedent a provocat turbulențe economice și schimbări în comportamentul de consum, 46% dintre companiile locale sunt încrezătoare într-o redresare accelerată și în recuperarea rapidă a veniturilor pierdute în 2020”, a declarat Cătălin Neagu, managing director la Intrum România.
Companiile solicită extinderea măsurilor bancare,
în ciuda rezistenței economice
La finalul anului 2020, economia României a depășit media europeană și, mulțumită măsurilor implementate, este deja la nivelul perioadei prepandemice[1]. Cu toate acestea, criza și-a spus cuvântul asupra fluxurilor de numerar din companii[2]. 28% din companiile intervievate au cerut înghețarea ratelor din cauza situației provocate de COVID-19. Media la nivel european a acestui indicator este de 23%.
Companiile au fost nevoite să accepte termene mai lungi de plată
Aproximativ 6 din 10 companii (59%) declară că datorită crizei COVID-19 au conștientizat efectul pe care plățile întârziate îl au asupra partenerilor și furnizorilor. 57% din companii afirmă că li s-a solicitat din partea altei companii o extensie a termenului de plată. Situația a fost similară în întreaga Europă, întrucât 53% dintre companii au cerut amânarea termenului scadent.
Firmele din Europa de Est se simt blocate din cauza plăților efectuate cu întârziere
În estul Europei, cazurile de COVID au luat amploare cu o mică întârziere față de țările din sud. Astfel, guvernele au avut la dispoziție mai mult timp pentru a reflecta asupra măsurilor economice, astfel încât impactul economic să fie unul redus. Slovacia, Polonia și Cehia au fost printre primele țări din UE care și-au închis granițele și au impus distanțarea socială pentru a împiedica răspândirea virusului[3].
În ciuda intervențiilor, jumătate dintre companiile din Europa de Est ridică un semn de întrebare asupra nivelului lichidităților debitorilor, lucru care va influența direct nivelul plăților la termen în următoarele 12 luni.
Conform rezultatelor reieșite din cercetarea efectuată de Intrum, plățile întârziate sunt o provocare acută pentru companiile din estul Europei, care văd o încetinire asupra perspectivelor de dezvoltare. Astfel, 7 din 10 companii declară că plățile rapide le-ar ajuta să își dezvolte strategia de inovație digitată, dezvoltarea produselor și serviciilor dar și dezvoltarea echipei prin angajarea de nou personal.
Bulgaria și Croația sunt cel mai puțin optimiste țări din estul Europei. Doar 18% dintre companiile care își desfășoară activitatea în aceste țări declară că în perioada următoare așteaptă un impact pozitiv în business.
Impactul COVID-19 asupra companiilor și ambiții de creștere
În ultimele 12 luni, criza COVID-19 a avut un impact negativ asupra companiilor din toată Europa. Iar astăzi, soarta a milioane de companii mici și mijlocii, care contribuie la mai mult de jumătate din PIB-ul Europei, este una incertă. În medie, una din două companii din Europa declară că a fost norocoasă să reziste pe piață în contextul pandemiei. În România, peste 50% din companiile intervievate au declarat că profitul anului 2020 a fost influențat negativ de pandemie și de restricțiile adoptate pentru stoparea acesteia, însă partea pozitivă este că reprezentanții companiilor estimează că în maximum 6 luni situația se va redresa.
Executivii din întreaga Europă prevăd o situație de incertitudine în anii care vor urma. La nivel paneuropean, există companiile optimiste sau mai puțin impactate de efectele economice, care declară că în termen de 6 luni vor depăși problemele economice aduse de COVID-19. La polul opus, găsim companiile care sunt pe linia de plutire și care estimează că își vor reveni complet abia în 2022 – 2023.
„Ne uităm la următoarea perioadă cu speranța că schimbările sociale și economice vor fi temperate. Strategia noastră este să continuăm creșterea organică prin deschideri de noi centre și o nouă serie de achiziții îndrăznețe”.
Steve Vancraenem,
director financiar, Shurgard
În ceea ce privește incertitudinea creată de pandemie, companiile europe sunt foarte entuziasmate în ceea ce privește oportunitățile de creștere ale afacerii. Iar companiile românești au ca prioritate în 2021 să își îmbunătățească procesele și tehnologiile astfel încât să vină în întâmpinarea clienților cu servicii și produse inovative și îmbunătățite.
Perspective economice locale
Cu siguranță companiile s-au întâlnit în 2021 cu o nouă realitate de business, iar mediul economic și social se va confrunta cu o serie de provocări în perioada post-COVID-19. Această scădere a cifrei de afaceri din 2020 a fost unică în istorie, întrucât companiile, și în special sectorul HORECA, au fost forțate să își limiteze activitatea din cauza restricțiilor impuse de autorități. Perspectiva unei scăderi economice este de asemenea reflectată în răspunsurile reprezentanților companiilor. Astfel, 6 din 10 companii europene declară că o recesiune este iminentă în țara pe teritoriul căreia își desfășoară activitățile.
În ceea ce privește situația economică din România, deși 2020 a fost un an fără precedent atât pentru companii cât și pentru consumatori, economia României a scăzut cu doar 3,9% iar pentru anul 2021, guvernul României estimează o creștere de 4,3% a economiei şi un PIB de 1.116 miliarde lei, în creştere cu 7%, la un nivel similar cu cel din 2019.
Astfel, deși la nivel declarativ 64% dintre companiile românești așteaptă în curând o recesiune, acestea sunt mult mai optimiste decât companiile din Spania (70%), Germania (71%) sau Bulgaria (67%).
Cum a afectat Covid-19 comportamentul de plată?
Majoritatea companiilor au decis să adopte o măsură proactivă pentru a contracara riscul plăților întârziate. În România, 59% dintre respondenți sau aproape 6 din 10 companii au conștientizat în contextul COVID-19 impactul pe care plățile întârziate îl au asupra lor dar și asupra furnizorilor și partenerilor.
„Cel mai mare risc cu care ne confruntăm este cel al operațiunilor prezente. Serviciile noastre de consultanță în asigurări sunt oferite la sediul companiei, ceea ce în momentul de față nu este 100% fezabil. Totuși, situația se îmbunătățește deoarece, în timp de criză, clienții își doresc să păstreze active polițele de asigurare curente”.
Gerhard Ulmer,
managing director, ÄrzteService
Media europeană a decalajului de plată – numărul de zile dintre termenul de plată agreat și timpul în care se efectuează efectiv plata – a scăzut de-a lungul timpului. În ultimele 12 luni, media europeană a decalajului de plată pentru sectorul guvernamental dar și B2B a crescut, de la 15 la 10 zile, respectiv de la 14 la 11 zile. În România, cel mai stringent segment este cel de B2B, unde decalajul de plată s-a diminuat, media în care plățile se efectuează fiind de 40 de zile.
Decalajul de plată și-a revenit, însă pentru cât timp? Suportul din partea guvernului, împreună cu termene de plată mai stricte și o mai mare conștientizare din partea mediului de business au fost factori care au susținut un cash-flow pozitiv. În România, termenul mediu de plată în sectorul B2B este de 53 de zile, cu o zi mai puțin decât media Europei.
Riscuri și consecințe ale plăților întârziate
A putea previziona fluxul de numerar este cheia tuturor afacerilor sustenabile și fundația unei creșteri organice. Consecințele plăților întârziate sunt îngrijorătoare, în special pentru sectorul IMM, care are rezerve scăzute și care se bazează în principal pe un flux de numerar stabil.
Pentru companiile din România, consecințele plăților întârziate se traduc în stoparea inițiativelor de digitalizare, de dezvoltare a produselor sau de angajare de nou personal. Dacă la finalul anului 2019 toate perspectivele economice erau de creștere, anul 2020 a deturnat planurile companiilor pe termen mediu și scurt. Astfel, companiile care au rezistat pe piață au fost cele care au profitat de oportunitățile apărute și au pivotat afacerea astfel încât să acopere sectoarele produselor și serviciilor în creștere. Însă acest lucru se putea realiza doar cu un flux de numerar stabil și o infuzie de capital sau rezerve financiare din anul precedent.
„Ne aflăm în plin proces de optimizare a plăților întârziate. Multe dintre provocările cu care ne întâlnim sunt din cauza educației financiare. Acum doi ani, gradul de înțelegere al managerilor de proiect asupra gestionării lichidităților era foarte jos, însă am reușit să îmbunătățim cunoștințele echipei noastre în ceea ce privește indicatorii financiari”.
Henrik Vikland,
CFO, OCAB
Până când va exista o mai mare claritate asupra direcției pe care mediul economic o va cunoaște, fluxul de numerar va rămâne o preocupare constantă a managerilor. Riscul plăților întârziate sau al plăților restante va crește pe măsură ce companiile vor atinge planul de măsuri de ajutorare și compensare a efectelor pandemiei[4]. În medie, în Europa, 62% dintre companii prezintă îngrijorări cu privire la capacitatea consumatorilor de a plăti la timp, în contextul în care rata șomajului a crescut cu precădere în țările cu o pondere mare a turismului în PIB.
Studiul nostru prezintă de asemenea faptul că plățile întârziate sunt o adevărată amenințare asupra creșterii și sustenabilității. Chiar dacă sectorul economic își propune să deblocheze creșterea în 2021, ambițiile sunt ponderate de impactul plăților întârziate.
În ceea ce privește companiile din România, ca măsuri de prevenție asupra termenelor de plată depășite care amenință un flux de numerar stabil, se numără cu precădere: plata în avans, verificările de rapoarte de credit sau colectarea creanțelor prin companii specializate.
Pe plan local, plățile întârziate din plata partenerilor de afaceri au impact direct în costul cu dobânzile suplimentare întrucât, dacă nu există un flux de numerar stabil, dobânzile penalizatoare cresc în fiecare zi. Apoi, cu cât costurile sunt mai mari cu atât profitul companiei este amenințat și astfel toate inițiativele de dezvoltare sunt oprite. Recomandăm tuturor afacerilor, fie că vorbim de IMM-uri sau de mari corporații, o politică de plăți etică și onestă, astfel încât cu toții să contribuim la o economie puternică.
Focus pe inițiativele de plată la termen
În ciuda tuturor contribuțiilor pe care companiile le au asupra politicilor și codurilor etice, problema plăților întârziate este un aspect important ce necesită reglementări oficiale.
7 din 10 companii europene declară că marile companii au o responsabilitate socială asupra mediului economic și asupra numărului de zile în care plățile sunt efectuate, cu precădere în sectorul IMM.
Chiar dacă există o mare presiune asupra unui flux de numerar stabil, majoritatea companiilor nu cer compensații sub Directiva Europeană a Plăților Întârziate. Deși companiile au dreptul la despăgubiri de 40 de euro pentru fiecare factură întârziată, doar 16% dintre companii aplică această măsură.
Ce afirmă companiile…
66% Companiile mari au responsabilitatea de a plăti la timp companiile de dimensiuni reduse.
53% Termenele de plată ar trebui să fie parte din raportul de sustenabilitate al corporațiilor.
68% Plățile efectuate la timp sunt critice în construirea și păstrarea încrederii furnizorilor și partenerilor.
54% Compania face pași pentru a se asigura că ne îmbunătățim termenele de plată.
…și ce se întâmplă în realitate
71% Ca și companie, rareori ne gândim la impactul negativ pe care plățile întârziate îl au asupra companiilor de dimensiuni reduse.
29% Plătim furnizorii mai târziu decât noi am accepta plăți din partea clienților.
56% Creșterea incertitudinii la nivel macroeconomic ne-a făcut să creștem termenele de plată ale furnizorilor.
48% Rutinele și procesele noastre nu sunt atât de bune astfel încât să asigure sustenabilitate financiară în contextul unei incertitudini economice.
Previziuni ale unei societăți fără numerar
În ultimii ani, consumatorii europeni și-au schimbat comportamentul de plată și, astfel, pentru bunuri și servicii de larg consum, preferă să folosească metode de plată digitale. Pentru a mitiga riscurile survenite în timpul crizei COVID-19, companiile au pus la dispoziția consumatorilor o largă paletă de metode de plată, astfel încât consumul să fie încurajat.
Deși România nu este o țară avangardistă în ceea ce privește metodele de plată digitale, pandemia a forțat atât persoanele cât și companiile să migreze la metode de plată moderne. Astfel, în 2020, plățile online au crescut cu peste 50%, România înregistrând cel mai mare ritm de creștere din Europa.
În acest context, premisele companiilor românești în ceea ce privește plățile online sunt foarte bune, estimările fiind că în maximum 10 ani cardurile și plățile digitale vor înlocui cash-ul și metodele convenționale de plată.
[1] https://think.ing.com/snaps/romania-growth-saves-the-day/
[2] https://emerging-europe.com/news/romanias-economy-outperforms-rest-of-eu-in-fourth-quarter-of-2020/
[3] https://www.ft.com/content/f9850a8d-7323-4de5-93ed-9ecda7f6de1c
[4] https://www.ft.com/content/c843dd94-91f7-444d-a3c7-5e0d7dd160d5
_________________
Despre raport
Intrum a publicat „Raportul european al plăților companiilor” începând cu anul 1998. Aceasta este a șasea ediție anuală a „Raportului european al plăților”, ediția România, iar cuprinsul acestuia pune accentul pe riscurile de plată la nivel național.
Acest studiu este bazat pe o cercetare realizată simultan în 29 de țări, în perioada 26 ianuarie – 16 aprilie 2021. Un număr total de 11.187 reprezentanți de companii din 11 industrii din Europa au răspuns întrebărilor adresate, iar din România au participat 360 companii.
Conținutul raportului este dezvoltat de Intrum în parteneriat cu Longitude, furnizor din Anglia specializat în servicii de cercetare de piață. Prezentul raport a fost proiectat de compania Passion / Jeanette Friman. Raportul este publicat în iunie 2021.
Prin acest studiul cuprinzător cu focus pe companiile din Europa, Intrum generează conștientizare și dezbateri în rândul politicienilor și în mass-media cu privire la importanța plăților la termen.
Intrum participă la seminarii și întâlniri la Bruxelles și informează constant delegații UE despre situația plăților întârziate, trasând astfel direcția pentru cea bună abordare, astfel încât acțiunile să fie aliniate în vederea unei economii solide.
Încă din 2013, Intrum, ca reprezentant al industriei de credit management, a menținut un dialog constant cu reprezentanții Uniunii Europene. Intrum continuă și în 2020 să participe la dialogul cu Comisia Europeană cu privire la modalități de punere în aplicare a Directivei cu privire la Plățile Întârziate.
Directiva cu privire la Plățile Întârziate recomandă ca termenul de plată pentru companii să fie de maximum 60 de zile, iar pentru autoritățile publice de maximum 30 de zile.
