Laurențiu Stan,
consultant financiar
Prețul cuprului, metalul cu aproape cea mai bună conductivitate electrică, a cunoscut o creștere semnificativă în ultimul an, atingând recent maximul ultimului deceniu.
pariurile investitorilor pe o creștere consistentă a cererii concomitent cu o limitare a ofertei au determinat dublarea prețului cuprului față de cel mediu din perioada 2000-2020. La Bursa de Metale de la Londra, prețul de referință al cuprului a crescut pe 20 mai la un maxim istoric de peste 11.000 de dolari pe tonă, depășind vârful anterior de 10.850 de dolari din 2022. La bursa Comex din New York, prețul a crescut și mai mult, în urma unor circumstanțe financiare, speculative, mai degrabă decât a unora fundamentale. Diferența dintre prețul din New York al contractelor futures pe cupru față de cel de la Londra a crescut la un nivel fără precedent, de peste 1.200 de dolari pe tonă, aceasta fiind de obicei de doar câțiva dolari, creștere care a provocat o cursă frenetică a producătorilor și intermediarilor pentru livrarea cuprului în SUA, la prețuri mult mai bune.
Această tendință ascendentă este determinată de o serie de factori interconectați, care influențează atât cererea, cât și oferta pe piața globală.
Tranziția către energia verde implică adoptarea rapidă a unor noi tehnologii, care determină o cerere sporită de cupru, acesta fiind cel mai conductiv metal după argint. Deși este costisitor, folosirea unor alternative mai ieftine, cum ar fi aluminiul, ar însemna o compromitere a eficienței.
Utilizarea cuprului este diversă. Acesta este un element esențial în bateriile litiu-ion, componente cheie ale vehiculelor electrice și ale sistemelor de stocare a energiei solare și eoliene. Vehiculele electrice folosesc de două ori mai mult cupru decât mașinile cu combustibili fosili, potrivit Copper Alliance. Astfel, dacă într-un autovehicul obișnuit există aproximativ 29 de kilograme de cupru, într-unul electric sunt folosite mai mult de 65 de kilograme. De asemenea, milioane de metri de cabluri din cupru sunt necesare pentru a construi rețelele de distribuție care pot gestiona electricitatea produsă din surse regenerabile descentralizate. Centralele de producere a energiei solare și eoliene, adesea răspândite pe suprafețe mari, necesită mai mult cupru per unitate de putere produsă decât centralele pe cărbune și gaz.
Un alt factor care influențează cererea este dezvoltarea infrastructurii. Cuprul este un metal utilizat pe scară largă în construcții, fiind un conductor excelent de electricitate și căldură. Investițiile semnificative în infrastructură, atât în țările dezvoltate, cât și în cele emergente, stimulează cererea pentru acest metal.
Cuprul este un element important în industria electronică, acesta fiind e utilizat în diverse obiecte, de la smartphone-uri și computere la dispozitive medicale. De asemenea, conflictele militare din ultimii ani au sporit și mai mult cererea de cupru pentru fabricarea de armament și muniții.
Estimările cu privire la cererea de cupru pentru următorii ani sunt divergente. Investitorii optimiști prevăd o dublare a consumului de cupru rafinat, de la aproximativ 25 de milioane de tone acum la 50 de milioane până în 2035. Specialiștii în domeniul metalelor au o viziune mult mai nuanțată asupra cererii de cupru, așteptându-se ca aceasta să ajungă la mai puțin de 35 de milioane de tone până în 2050, mult sub scenariul optimiștilor.
Chiar dacă zăcămintele de cupru par consistente la prima vedere, depășind 2 miliarde de tone conform unor estimări recente, ca orice resursă a naturii, și acestea sunt limitate. Deși se reciclează din ce în ce mai mult cupru, acesta nu va fi suficient pentru a acoperi cererea, așa că singura alternativă este deschiderea unor noi exploatări. Descoperirea de noi zăcăminte de cupru este însă un proces dificil și costisitor, care poate dura chiar și 10-15 ani. Lipsa de noi surse semnificative de cupru limitează oferta pe piață și pune o presiune suplimentară pe prețuri.
Producția minelor de cupru este foarte concentrată, Chile, Peru și Republica Democratică Congo reprezentând aproximativ jumătate din totalul mondial, următorii mari producători de cupru fiind China, Statele Unite și Rusia. Având în vedere stimulentul generat de prețurile în creștere, și alte regiuni ale lumii vor oferi oportunități pentru noi exploatări de cupru. În România, singurul producător de cupru este Cupru Min SA Abrud, care deține dreptul de exploatare pentru cca. 60% din rezervele naturale de cupru ale României, în exploatarea de la Roșia Poieni. Compania deținută integral de stat, prin Ministerul Economiei, a înregistrat rezultate bune în anii trecuți, în 2022 având vânzări de 86 milioane de euro, iar în 2021 65 de milioane de euro. În 2023 lucrurile nu mai stau așa de bine, compania înregistrând la jumătatea anului o cifră de afaceri la jumătate față de aceeași perioadă a anului anterior, precum și o pierdere de cca 6 milioane de euro, după mai mulți ani cu profit. Un alt zăcământ important de cupru este cel de la Moldova Nouă, județul Caraș-Severin, care este estimat la 40% din rezervele naturale de cupru ale țării. Dreptul de exploatare asupra acestuia este deținut de către Cuprumold Mining SA, ai cărei proprietari sunt turcii de la Eti Bakir, care au cumpărat 70% din acțiuni în 2021. Au existat discuții cu privire la reluarea și dezvoltarea activității de extracție a minereului de cupru din această exploatare minieră în 2025, însă firma turcească mai are mulți pași de făcut până la extragerea minereului.
Un alt factor de presiune asupra ofertei de cupru ar fi instabilitatea politică și conflictele din regiunile bogate în resurse, care pot duce la perturbări ale producției și exporturilor de cupru, afectând negativ oferta globală. De asemenea, având în vedere preocupările climatice, industria minieră adoptă practici mai durabile, care pot duce la o reducere a producției pe termen scurt, în timp ce se implementează noi tehnologii și procese.
În afară de cerere și ofertă, există și factori speculativi care acționează asupra prețurilor cuprului. Unii investitori văd cuprul, alături de metalele prețioase, ca o investiție sigură în perioade de incertitudine economică, ceea ce poate duce la creșterea prețului din motive speculative. De asemenea, eforturile susținute de reducere a poluării și de tranziție la energia verde îi determină pe investitori să fie optimiști cu privire la cererea de cupru.
Piața cuprului este susceptibilă la volatilitate, iar factori precum schimbările sentimentului investitorilor sau evenimentele neașteptate pot provoca fluctuații semnificative ale prețului. Așa s-a întâmplat și în ultimele săptămâni, când prețul a crescut peste așteptări datorită percepției unora dintre investitori cu privire la cererea mai mare de cupru, mai ales a Statelor Unite ale Americii, și la oferta aflată în declin din cauza închiderii sau reducerii activității unor importante mine din America de Sud.
În estimarea prețului pentru următoarea perioadă ar trebui să se țină cont totuși și de stocurile foarte mari pe care le deține China, care au fost redirecționate recent către Statele Unite în încercarea furnizorilor de a profita de prețurile foarte ridicate de la bursa din New York. De altfel, prețurile au început să își revină în ultimele zile, pe măsură ce contractele futures pe următoarele 3 luni încep să se echilibreze.
Factorul psihologic joacă un rol important. Pentru unii, cuprul este noul petrol, determinându-i să investească din ce în ce mai agresiv în această resursă naturală. Însă, în același timp, cuprul este o marfă care este cumpărată o dată și folosit de mai multe ori, spre deosebire de petrol, care nu poate fi refolosit sau utilizat pe un termen mai lung. Gândiți-vă la un cablu electric care, după ce este fabricat, poate transporta energie ani de zile, dacă nu decenii. Pe de altă parte, petrolul este o marfă care trebuie cumpărată în mod repetitiv pe măsură ce este consumat.
Creșterea prețului cuprului este rezultatul unei combinații de factori, inclusiv cererea tot mai mare din sectoarele energiei verzi, infrastructurii și electronicelor, oferta limitată din cauza descoperirilor miniere limitate și a perturbărilor geopolitice, precum și factori speculativi. Este important de urmărit evoluția pieței cuprului pe termen lung, ținând cont de tendințele din diverse industrii și de contextul geopolitic global, vârfurile punctuale înregistrate pe anumite piețe putând fi pur speculative.
De la începutul acestui an, Laurențiu Stan este certificat ca Exit Planning Advisor (CEPA) de către The Exit Planning Institute (SUA). Este cunoscut în domeniu ca evaluator autorizat de aproape 20 de ani. De 15 ani s-a specializat în evaluarea de afaceri şi active intangibile, cum ar fi licenţe, patente, software, drepturile de proprietate intelectuala, mărcile comerciale, iar în prezent dezvoltă în România conceptul de Value Growth Advisory, menit să ajute antreprenorii care doresc să crească valoarea propriei afaceri în vederea unei eventuale vânzări şi nu numai. Este certificat de organizaţii naţionale şi internaţionale importante din domeniul evaluărilor – Membru Acreditat ANEVAR (MAA) pentru specializarea Evaluarea întreprinderilor şi activelor necorporale, Certified Valuation Analyst – CVA™, de către The European Association Of Certified Valuators And Analysts – EACVA™, Recognised European Valuer – REV®, de The European Group Of Valuers’ Associations – TEGoVA şi membru al The Royal Institution of Chartered Surveyors – RICS.