În timp ce majoritatea oamenilor se relaxau în weekend, instituțiile financiare au lucrat non-stop pentru a găsi o soluție pentru Credit Suisse Bank, al cărei viitor era în joc. Duminică seară a venit vestea că UBS a cumpărat rivalul său elvețian într-o tranzacție globală de 3 miliarde de franci elvețieni (aproximativ 3 miliarde de euro), un discount considerabil față de prețul de închidere de vineri. Deși nu sunt încă clare toate detaliile și implicațiile tranzacției, investitorii se întreabă dacă nu cumva trăim din nou anul 2008.
Tranzacția de preluare a Credit Suisse de către UBS a fost supravegheată de banca centrală a țării, Banca Națională a Elveției (SNB), și de autoritatea de reglementare a pieței financiare (FINMA). Ambele bănci se numără printre cele mai importante 30 de bănci la nivel mondial. Acest lucru vine la doar o săptămână după ce autoritățile americane au închis băncile Silicon Valley (SVB) și Signature (SBNY). Propagarea contagiunii bancare în Europa a neliniștit piețele.
Însă situația pare să fie mai mult individuală și mai puțin sistemică. Băncile dau faliment în principal din două motive: credite neperformante sau probleme legate de lichiditate. Primul caz este cel care a provocat criza financiară din 2008 – oamenii nu și-au putut plăti creditele ipotecare, iar pierderile s-au propagat în cascadă în sistem. Se pare că nu aceasta este problema acum. Ratele dobânzilor au crescut atât de mult încât băncile au avut probleme în a păstra depozitele și în a-și gestiona portofoliile de investiții, ajungând să aibă probleme de lichiditate.
Indiferent de aspectele tehnice, fiecare criză bancară este una de încredere. Prin urmare, misiunea imediată a Fed, Băncii Centrale Europene (BCE), cea elvețiană (SNB) și a altor bănci centrale a fost de a restabili încrederea în sistem. Fed a furnizat băncilor americane lichidități în valoare de 300 de miliarde de dolari, inclusiv 12 miliarde de dolari din noul său program BTFP. SNB a acordat un sprijin de peste 150 de miliarde de dolari pentru Credit Suisse și s-a grăbit în acest weekend să găsească o soluție la criză. BCE a anunțat că este pregătită în caz de nevoie. China a redus rata rezervelor obligatorii ale băncilor pentru a oferi lichidități suplimentare de 80 de miliarde de dolari. De asemenea, cele mai mari bănci din SUA au oferit depozite de 30 de miliarde de dolari băncii regionale First Republic (FRC).
Sectorul financiar este important pentru investitorii români, peste 76% dintre aceștia având în portofolii active din această industrie, conform ultimului sondaj eToro Retail Investor Beat. Modul de preluare de către UBS, la un discount uriaș față de nivelul recent al prețului acțiunilor Credit Suisse, ne amintește de prioritățile și atenția autorităților și a organismelor de reglementare în astfel de situații. Prima lor prioritate este de a proteja sistemul financiar în general și deponenții, și nu neapărat acționarii, investitorii sau deținătorii de obligațiuni. Rezerva Federală a SUA, de exemplu, a fost înființată în 1913 pentru a proteja sistemul financiar, nu pentru a gestiona ratele dobânzilor.
În urma crizei financiare mondiale din 2008 și a crizei din 2010 din zona euro, băncile europene sunt acum mai strict reglementate, cu o lichiditate mai mare și cu rezerve de capital mai mari. În plus, autoritățile globale răspund acum mai rapid, mai energic și cu mai multă forță, dacă este nevoie. Îngrijorările actuale din sectorul bancar ar putea accelera încheierea acestui ciclu de creștere a ratelor dobânzilor. Este posibil ca înăsprirea condițiilor financiare globale să răcească mai repede economiile și inflația, ceea ce va duce la o schimbare a politicilor băncilor centrale, pe care piețele financiare o așteaptă cu atâta nerăbdare.
