Băncile centrale se tem de pierderea încrederii publicului și se concentrează pe combaterea inflației

Date:

Reuniunea decidenților din principalele bănci centrale ale lumii a spulberat speranțele traderilor privind inversarea politicii actuale de combatere a inflației prin creșterea ratelor dobânzilor. De fapt, anunțul Fed – că este gata să facă tot ce este necesar pentru a reduce inflația – a dus la o scădere cu 4% a piețelor americane.  

Jerome Powell, președintele Fed, consideră că refacerea stabilității prețurilor va dura ceva timp și necesită utilizarea în forță a instrumentelor Fed pentru a aduce cererea și oferta într-un echilibru mai bun. Reducerea inflației va necesita probabil o perioadă susținută de reducere a creșterii economice și foarte probabil va aduce o oarecare deteriorare a condițiilor de pe piața muncii. În timp ce ratele mai mari ale dobânzilor, creșterea mai lentă și condițiile restrictive de pe piața forței de muncă vor duce la scăderea inflației, măsurile vor provoca, de asemenea, „suferință” pentru familii și companii. Acestea sunt costurile reducerii inflației, dar un eșec în restabilirea stabilității prețurilor ar provoca dureri mult mai mari, a menționat Jerome Powell. 

Este foarte probabil ca România să nu fie scutită de suferința indusă de măsurile antiinflaționiste. În ultima minută publicată, BNR a menționat că va fi testată capacitatea unor companii de a rămâne viabile în contextul costurilor ridicate. De asemenea, principalul factor determinant al creșterii PIB-ului în România va rămâne probabil consumul privat și este posibil să asistăm la o încetinire în 2023, sub influența creșterii graduale a ratelor dobânzilor dar și a altor factori. Cu toate acestea, băncile centrale din Europa Centrală și de Est au început ciclul de majorare a dobânzilor mai devreme și au acum opțiunea de a face o pauză, dacă datele economice permit asta. În august, Banca Națională a Cehiei a menținut neschimbată rata dobânzii la 7%. Însă BCE nu se află în această poziție. 

Isabel Schnabel, membră a Comitetului executiv al BCE, a menționat în discursul său că băncile centrale ar trebui să acționeze cu hotărâre împotriva „riscului ca oamenii să înceapă să se îndoiască de stabilitatea pe termen lung a monedelor noastre tradiționale”. Cu cât inflația rămâne mai mult timp la un nivel ridicat, cu atât mai mare este riscul ca publicul să-și piardă încrederea în capacitatea băncilor centrale de a păstra puterea de cumpărare, potrivit doamnei Schnabel. Prin urmare, băncile ar trebui să acționeze în forță. 

Cu o rată a dobânzii actuale de 0,5% și o inflație comparabilă cu cea americană, BCE este încă departe de rata dobânzii de 2,5% a Fed. Inflația anuală din SUA pentru luna iulie este de 8,5%, iar în Europa inflația este similară dacă ne uităm la media din zona euro – 8,9% și Uniunea Europeană – 9,8%. În timp ce Germania a înregistrat 7,5%, iar Franța 6,1%, în țările baltice inflația se situează în jurul valorii de 22%, Cehia și Bulgaria sunt la 17,3%, Polonia la 15,6%, iar România la 14,96%. În Europa, prețurile ridicate la energie împing inflația în sus, în timp ce estimările privind creșterea economică scad, iar mulți analiști văd iminența unei recesiuni. Adăugând în ecuație deprecierea euro cu peste 12% față de dolar în acest an și tranzacționarea acum sub paritate, mai multe voci din cadrul BCE cer o majorare a dobânzii cu cel puțin 0,5% în septembrie.   

Simpozionul de la Jackson Hole a arătat clar că în SUA și în Europa este timpul să se acționeze pentru a reduce agresiv inflația, chiar dacă acest lucru înseamnă sacrificarea unei părți din creșterea economică. Prin urmare, este foarte probabil ca politica de majorare a ratelor dobânzilor să continue. Mai degrabă mai devreme decât mai târziu, acest lucru va avea un impact asupra pieței muncii, a salariilor și a consumului. 

Bogdan Maioreanu
Bogdan Maioreanu
Bogdan Maioreanu, analist și comentator de piață al eToro, are peste 20 de ani de experiență în domeniul serviciilor financiare și al investițiilor, precum și un background solid în jurnalism. A ocupat diferite poziții de conducere în Corporate Banking în cadrul Raiffeisen Bank și OTP Bank, pentru a trece apoi la consultanță în afaceri, lucrând pentru mai multe companii printre care și IBM România. Bogdan are un Executive MBA de la Asebuss și Washington University.

Distribuie:

Coperta revistei

spot_img

Editorial

spot_img
spot_img

Opinii și analiza

spot_img

Recomandate
Recomandate