Pe măsură ce companiile își intensifică rapid investițiile în inteligența artificială (AI), liderii de companii se confruntă cu noi provocări, care nu mai pot fi delegate exclusiv echipelor de tehnologie. O nouă analiză realizată de Boston Consulting Group (BCG) arată că, în era AI, securitatea cibernetică trebuie să devină o prioritate la nivel de CEO, necesitând coordonare la nivelul întregii organizații, responsabilități mai clare și o schimbare fundamentală de paradigmă – de la prevenție ca obiectiv principal la reziliență continuă.
Urgența acestei schimbări crește pe măsură ce entuziasmul pentru AI continuă să crească. Cercetările BCG arată că investițiile în AI aproape s-au dublat față de anul trecut, iar 82% dintre liderii de companii se așteaptă ca inovațiile bazate pe AI să genereze un randament pozitiv al investițiilor în 2026. În același timp, jumătate dintre liderii chestionați afirmă că un eșec în adoptarea AI le-ar putea pune în pericol poziția.
În cadrul BCG 2026 AI Radar Survey, realizat în rândul a 2.360 de respondenți la nivel global, 53% au inclus riscurile privind confidențialitatea datelor și securitatea cibernetică în top trei preocupări legate de AI. Prin comparație, 41% au indicat lipsa controlului sau a înțelegerii deciziilor luate de AI, iar 39% au menționat provocările de reglementare sau conformitate. Cu toate acestea, deși liderii plasează amenințările cibernetice în top trei riscuri pentru afacerile lor, multe organizații nu și-au modernizat strategiile de securitate cibernetică în același ritm cu ambițiile lor în materie de AI.
Această discrepanță devine tot mai greu de ignorat. AI oferă companiilor instrumente puternice pentru inovare, automatizare și creștere, dar le oferă și atacatorilor posibilitatea de a acționa mai rapid și la o scară mai mare.
Studiul BCG 2026 Chief Information Security Officer Survey arată că 35% dintre organizații au raportat un impact semnificativ în urma unor atacuri bazate pe AI în ultimele 12 luni. Scurgerile de date au reprezentat cel mai important risc asociat AI, în timp ce companiile, în medie, au raportat trei breșe de securitate semnificative și 25 de incidente care au implicat date sensibile.
Implicația pentru liderii de companii este clară: securitatea cibernetică nu mai poate fi tratată în principal ca o responsabilitate a directorului de securitate a informațiilor (CISO) sau a directorului IT (CIO). Într-un mediu în care modelele AI sofisticate pot identifica și exploata vulnerabilități, iar companiile integrează tot mai profund AI în produse și operațiuni, riscul cibernetic a devenit o problemă strategică de business.
BCG identifică cinci direcții de acțiune pe care liderii executivi ar trebui să le coordoneze pentru a consolida reziliența organizației:
• În primul rând, liderii trebuie să identifice și să protejeze „bijuteriile coroanei” ale organizației – activele și procesele critice a căror compromitere ar putea produce daune existențiale, precum proprietatea intelectuală, datele sensibile, credențialele de acces și infrastructura esențială. Având resurse limitate, organizațiile trebuie să-și concentreze eforturile asupra activelor cu cea mai mare importanță.
• În al doilea rând, companiile trebuie să pornească de la premisa că măsurile de prevenție pot eșua. Pe măsură ce atacurile devin mai rapide și automatizate, capacitatea de a detecta, limita și remedia incidentele devine esențială. BCG observă că organizațiile de top își stabilesc acum obiective măsurate în minute, nu în zile sau luni. Liderii trebuie să se asigure, de asemenea, că sistemele critice au copii de siguranță securizate și că există planuri clare de gestionare a crizelor, testate periodic prin simulări.
• În al treilea rând, liderii executivi trebuie să gestioneze riscurile generate de ecosistemul AI și de dependența tot mai mare de furnizori de cloud, modele AI, soluții SaaS și alte instrumente AI. Companiile ar trebui să-și clasifice furnizorii în funcție de criticitate, să aplice controale stricte partenerilor esențiali, să dezvolte planuri de ieșire și să testeze scenarii în care un furnizor-cheie este compromis sau indisponibil.
• În al patrulea rând, companiile trebuie să integreze securitatea cibernetică în dezvoltarea AI încă de la început, printr-o abordare „secure by design”. Arhitecturile reutilizabile, codul aprobat și configurațiile standardizate pot permite echipelor să dezvolte soluții sigure fără procese de aprobare care să încetinească inovația.
• În cele din urmă, liderii executivi trebuie să creeze o responsabilitate transversală pentru securitatea cibernetică, care să implice board-ul, CISO, CIO/CTO, funcțiile de risc, juridic, achiziții, HR, comunicare și business. Drepturile de decizie trebuie stabilite înaintea unei crize. CEO ul este în poziția unică de a impune acest mandat la nivelul întregii organizații și de a transforma securitatea într-o responsabilitate comună.
Schimbarea este una atât culturală, cât și tehnică. Pe măsură ce AI extinde atât posibilitățile disponibile companiilor, cât și capacitățile aflate la dispoziția atacatorilor, organizațiile vor trebui să adopte un model de reziliență permanentă. Securitatea trebuie să evolueze în paralel cu inovația, nu să încerce să o ajungă din urmă.
Pentru liderii executivi, acest lucru înseamnă să privească reziliența cibernetică nu doar ca pe un cost necesar pentru evitarea întreruperilor, ci ca pe o condiție esențială pentru a inova cu încredere și pentru a menține încrederea clienților și partenerilor. Companiile care își înțeleg activele critice, se pregătesc pentru situația în care atacurile reușesc, își gestionează cu atenție dependențele, integrează securitatea în AI încă din faza de proiectare și asigură o coordonare fermă între funcții vor fi mai bine poziționate pentru a valorifica beneficiile AI, gestionând în același timp riscurile sale aflate într-o schimbare rapidă.
Raportul integral poate fi consultat aici.
