Captarea, utilizarea și stocarea   carbonului: un element-cheie pentru   România, dar care trebuie bine gândit

Date:

de Luciana Miu
Head of Clean Economy, Energy Policy Group

 

Tehnologiile de captare, utilizare și stocare a carbonului (CCUS) vor fi elemente-cheie pentru  decarbonizarea industriei grele din România, mai ales pentru sectoarele cu emisii de dioxid  de carbon care nu pot fi reduse. Recent, EPG a analizat principalele bariere în calea  implementării CCUS în România, printre care se numără lipsa unui cadru de reglementare și  de finanțare adecvat și absența infrastructurii de transport și stocare. Pe lângă aceste obstacole,  care împiedică dezvoltarea proiectelor CCS în România, EPG a identificat în cadrul proiectului  european ConsenCUS (Horizon 2020) o serie de elemente suplimentare, mai puțin cunoscute,  care trebuie abordate în politicile naționale privind decarbonizarea industriei prin CCUS.

O primă considerație se referă la unde și cum vor fi aplicate tehnologiile CCUS. În  România, principalele sectoare pentru care captarea carbonului reprezintă o soluție  indispensabilă sunt producția de ciment, sectorul chimic și rafinarea petrolului. Deși captarea  emisiilor se poate face și în alte industrii, și chiar și în centralele energetice, pentru acestea sunt  mai potrivite alte măsuri de decarbonizare, cum ar fi electrificarea. De aceea, tehnologiile CCUS  nu sunt soluții miraculoase pentru toate sectoarele economiei, ci ele trebuie direcționate către  sectoarele care nu au alte alternative, sau în scopul obținerii de „emisii negative”, prin  captarea dioxidului de carbon direct din atmosferă.

Pe lângă alegerea cumpătată a sectoarelor pentru aplicarea CCUS, trebuie selectate și  aplicațiile CCUS cu cea mai mare contribuție la prevenirea schimbărilor climatice. Spre  exemplu, utilizarea dioxidului de carbon pentru producția de carburanți sintetici, care emit  dioxid de carbon prin ardere, va avea per total un impact climatic mai mic decât stocarea  permanentă în subteran. Aceste diferențe sunt nuanțate, iar pentru asigurarea unui impact  climatic minim, care să justifice investițiile semnificative necesare, proiectele CCUS trebuie  evaluate pe întreg lanțul de proces, de la sursa emisiilor captate până la destinația lor  finală. Pe acest lanț de proces trebuie determinat atât impactul climatic, cât și cel asupra  mediului înconjurător – spre exemplu, tehnologiile mature de captare a carbonului folosesc  drept solvenți aminele, care pot avea un impact negativ asupra mediului dacă nu sunt bine  monitorizate.

Optimizarea tehnologiilor CCUS nu se oprește la considerațiile legate de sectoarele beneficiare  și de impactul climatic sau de mediu. În primul rând, tehnologiile CCUS sunt într-un proces  continuu de cercetare, dezvoltare și inovare, unde experiența României în universități și institute  de cercetare poate fi un atu important. De asemenea, România ar putea deveni un centru  important pentru producția tehnologiilor CCUS în sine (de exemplu, unitățile de captare,  conductele pentru transport, echipamentul de injectare), pe care Uniunea Europenă le  favorizează pentru creșterea independenței față de importuri tehnologice.

Pentru a optimiza și proiectele CCUS, implementarea lor trebuie să aibă în vedere și potențialul  de cooperare trans-sectorial și trans-național, prin care pot fi agregate fluxurile de dioxid de  carbon captate de la diverși operatori, care să fie apoi transportate și stocate cu infrastructură  comună. Acest lucru ar permite reducerea costurilor de infrastructură și partajarea  riscului și a răspunderii operatorilor, în special în zonele puternic industrializate, unde sunt  prezenți mulți operatori industriali – spre exemplu, zona Ploiești-Dâmbovița. În vederea formării  acestor clustere pentru CCUS, trebuie stabilite modele clare de finanțare și de partajare a  riscurilor, precum și un dialog transparent și susținut cu comunitățile locale.

Aceste considerente aferente tehnologiilor CCUS, mai puțin vizibile decât aspectele de  regulament și finanțare, trebuie incluse de la început în politicile și planurile privind  viitoarele proiecte de anvergură. Proiectele CCUS pot aduce beneficii economiei României  nu numai prin susținerea decarbonizării industriei grele, ci și prin dezvoltarea producției de  tehnologii de prevenire a schimbărilor climatice. Tocmai din acest motiv, oportunitățile  semnificative prezentate de aceste tehnologii trebuie preluate cu o abordare holistică din punct  de vedere al impactului.

Acest document a fost redactat în cadrul proiectului ConsenCUS, finanțat prin programul de  cercetare și inovare Horizon 2020 al Uniunii Europene în cadrul acordului de finanțare nr.  101022484.

Întregul Policy Paper poate fi consultat AICI

Coperta revistei

spot_img

Editorial

spot_img
spot_img

Opinii și analiza

spot_img

Recomandate
Recomandate

Efectele crizelor actuale se vor vedea pe termen mediu și lung

Efectele crizelor actuale se vor vedea pe termen mediu...

Cel mai lung festival neoficial, în rețeaua NEPI Rockcastle

Compania NEPI Rockcastle organizează cel mai lung festival neoficial...

Spațiu extins pentru Leroy Merlin Craiova în Electroputere Parc 

  Retailer-ul Leroy Merlin, specializat în construcții, decorațiuni și grădinărit,...