Către piața europeană unică de capital

Date:

Piața de capital din România a intrat în anul 2019 într-o nouă etapă de dezvoltare odată cu decizia FTSE Russell privind promovarea ei la statutul de piață emergentă secundară (secondary emerging). Intrarea în liga piețelor emergente este poate cea mai mare realizare a României în plan economico-financiar din ultimii ani. De altfel, dezvoltarea pieței de capital și formarea pieței unice de capital este și dezideratul Uniunii Europene, ca mijloc de sporire a finanțării creșterii economice sustenabile. Noul statut al pieței de capital din România dă posibilitatea susținerii obiectivului Uniunii Europene (UE) prin faptul că deschide oportunități de creștere și transformare a pieței de capital într-un vector din ce în ce mai important al creșterii economice.

Piața unică de capital are potențialul de a stimula economia europeană și de a rezolva problemele ei, fiind garanția viabilității sale pe termen lung. SUA este un exemplu viu că piețele de capital asigură prosperitate, mai puțină dispersie regională între venituri, o nevoie mai mică pentru intervenția statului în economie cu condiția protejării capitalului (prin reducerea poverii fiscale). Printr-un astfel de model economic se asigură dezvoltarea atât a cererii, cât și a ofertei care să o satisfacă. Formarea pieței unice de capital în UE cere contribuția fiecărui stat membru, care să pună în practică legile standardizate adoptate la nivel european sau să implementeze bunele practici din alte state.

După primirea statutului de piață emergentă, avem datoria să ne uităm la piața de capital românească și să analizăm cum ne integrăm în fluxurile de capital de la nivel global. Pentru a realiza acest lucru este nevoie de armonizarea mai multor factori, pornind de la educație, continuând cu piața muncii, cu modalitatea de impozitare și cu felul în care înțelegem să folosim avuția proprie.

România este mult în urmă în crearea și folosirea capitalului uman. Abandonul școlar al tinerilor în vârstă de 18-24 ani este de 16,4%, față de ținta europeană de 10%, iar ponderea tinerilor cu educație superioară în populația în vârstă de 30-34 ani este de doar 24,6% (față de ținta europeană de 40%). România a reușit să scoată de sub incidența sărăciei în 2018, comparativ cu 2008, 2,8 milioane de persoane, adică 40% față de nivelul UE.
În privința impozitelor raportate la Produsul Intern Brut (PIB), România înregistrează 64% din media UE. Structura veniturilor fiscale arată că dacă impozitarea muncii din țara noastră este principala sursă a veniturilor fiscale, precum la nivel european sau în SUA, impozitarea consumului este mult mai preponderentă, aproape 40% din totalul impozitelor, spre deosebire de 28% în UE și 27% în SUA. În ceea ce privește impozitarea capitalului, impozitele pe capital reprezintă 4,3% din PIB, fiind aproape jumătate din media UE și dublul nivelului din SUA.

Legat de muncă, o problemă manifestată la nivelul țării noastre și estimată a se acutiza în viitor este îmbătrânirea populației. Astfel, se preconizează ca, în anul 2050, o treime din populația țării noastre să aibă vârsta peste 65 de ani, fapt care va pune o mare presiune asupra sistemului public de pensii. La această presiune va contribui și faptul că România conduce topul emigrării în Uniunea Europeană, cu 17,5 cetățeni plecați la muncă în UE la 100 de locuitori. Emigrația trebuie să devină o preocupare de bază pentru decidenții politici, trebuie înțelese cauzele acestui fenomen care prezintă riscuri majore. Emigrarea cetățenilor este principala problemă ce trebuie pusă pe agenda națională, pentru că de fapt atacă esența națiunii. Dacă acest fenomen va continua, vom ajunge să nu mai avem resurse pe piața de muncă.

În ceea ce privește activele gospodăriilor populației, comportamentul financiar al gospodăriilor populației arată că europenii sunt mai dispuși să dețină active tangibile decât americanii. O mare parte a activelor gospodăriilor din UE 28, de respectiv 58%, o reprezintă activele imobiliare (cele mai nonlichide active), apoi activele lichide de 28% și în cele din urmă fondurile de pensii și asigurări de 14%. În plus, o mare parte a activelor lichide (suma numerarului, depozitelor bancare, titlurilor de natura datoriei, participațiile și acțiunile/unitățile fondurilor de investiție) o reprezintă numerarul și depozitele bancare ( 54%). La polul opus se află SUA, unde activele imobiliare reprezintă 28%, apoi activele lichide 47%, urmate de asigurări și fonduri de pensii de 25%. Iar ponderea numerarului și a depozitelor în activele lichide este de doar 20%. Structura activelor gospodăriilor populației din România este o extremă a șablonului european. Activele imobiliare reprezintă 76%, activele lichide 21% și asigurările de bătrânețe și alte evenimente neprevăzute de 3%. Ponderea depozitelor bancare în activele lichide este de 58%, asemănător cu ponderea din UE 28.

Lansarea proiectului uniunii de capital în mandatul Juncker (noiembrie 2014 ) are ca scop mobilizarea capitalului în Europa. O piață de capital integrată va furniza afacerilor o paletă mai largă de finanțare la costuri mai mici, noi oportunități pentru cei ce economisesc și investitori, o piață financiară mai diversificată și mai rezilientă. Proiectul uniunii de capital s-a desfășurat pe șase linii de acțiune: finanțarea inovării, start-up-uri, companii nelistate; ușurarea accesului la piețe de capital; investiții pe termen lung, infrastructură și investiții sustenabile; finanțare retail; creșterea capacității băncilor de a sprijini economia; facilitarea investițiilor transfrontaliere. În cadrul fiecărei linii de acțiune, Comisia Europeană a făcut pași fie în sensul analizei situației și evidențierii barierelor, fie al propunerii de legislație nouă, respectiv amendarea legislației vechi, fie chiar a finalizat reglementări și directive, însemnând că a creat consensul trilateral împreună cu Consiliul European și Parlamentul European.

Printre obiectivele rămase de rezolvat* se numără impulsionarea economisirilor pe termen lung și direcționarea lor către finanțarea antreprenoriatului. În acest scop Comisia Europeană (CE) își propune să stimuleze dezvoltarea fondurilor de pensii, substituind gradual sistemul „pay-as-you-go” cu pensii administrate privat, creând astfel resurse de finanțare pe termen lung, să încurajeze privatizări prin piața de capital și să promoveze un produs paneuropean de economisire personală pentru perioada pensionării. Un alt obiectiv vizează investițiile transfrontaliere, care ar trebui să se poată realiza la fel de ușor precum cele domestice. CE vrea să ușureze procesul de înființare a unei companii (exemplul Estoniei, care oferă e-residency pentru începerea unei afaceri), să emită legi pentru standardizarea procedurilor de insolvență, care să sprijine securitizarea și să elimine obstacolele din calea fondurilor de pensii, instituțiilor de asigurări și al altor vehicule de investiții la accesul pe piața de capital.

Alte piedici trebuie eliminate prin renunțarea la impozitele și birocrația care blochează investițiile și spiritul antreprenorial. Ar trebui să existe schimb de informații folosind noile tehnologii între autoritățile fiscale și investitori, pe de o parte, și autoritățile fiscale naționale, pe de altă parte, și să se simplifice procedurile de impozitare. Un regim special de impozitare pentru start-up-uri și pentru companii la prima listare și o bază de impozitare consolidată comună în UE pentru a reduce costurile companiilor transfrontaliere sunt alte propuneri. La îmbunătățirea accesului companiilor la piețele de capital mai pot contribui inițiative ale sectorului bancar de intermediere relațională între start-up, scale-up și finanțatori (business angels, firme de venture capital), dar și reducerea costurilor primei listări, promovarea securitizării creditelor IMM, inițierea unui sistem digital de înregistrare unic european a companiilor și obținerea automată a Legal Entity Identifier. Un mix echilibrat al sectorului financiar este crucial pentru creșterea potențialului economic și al bunăstării economice. Avem tendința să minimalizăm importanța pieței de capital, care nu este doar o completare la intermedierea financiar-bancară, ci un element esențial al sistemului financiar și care împreună cu sectorul bancar și-a dovedit viabilitatea ca model financiar în SUA. De aceea este modelul către care încearcă să se îndrepte și Europa. Ar fi o greșeală să nu contribuim la acest demers.

*Sursa: Market 4 Europe: Transforming Europe’s Capital Markets, EBF 2019

Oprescu Sergiu
Oprescu Sergiu
Sergiu Oprescu este președintele executiv al Alpha Bank România.

Coperta revistei

spot_img

Editorial

spot_img
spot_img

Opinii și analiza

spot_img

Recomandate
Recomandate

ASIGURĂRI. POLITICI PREZENTE ȘI VIITOARE

În cadrul conferinței „Asigurări. Politici prezente și viitoare” organizată...