de Constantin Rudniţchi
Articol preluat de pe RFI.
Anul 2025 se anunță a fi plin de incertitudini. Dar, într-o „mare” de necunoscute, România ar trebui să ofere predictibilitate legislativă măcar pentru un proiect esențial pentru economie: exploatarea resurselor energetice din Marea Neagră.
Recent, publicația profit.ro a prezentat o statistică a producției de gaze naturale în Uniunea Europeană. Rezultatele sunt elocvente. Olanda, cel mai mare producător de gaze naturale din Uniunea Europeană, și-a redus în mod constant producția în ultimii patru ani. Motivele sunt fie legate de protecția mediului, fie de rațiuni mult mai pragmatice și anume din cauză că zăcămintele au ajuns la maturitatea exploatării și au devenit neprofitabile.
Marea majoritate a statelor Uniunii Europene și-au redus producția de gaze naturale, cu puține excepții, printre care se află și România. În anul 2023, producția Olandei era de 96 TWh, iar cea a României a ajuns aproape de acest nivel, respectiv aproximativ 89 TWh.
Gazele naturale au emisii de carbon mai scăzute decât alți combustibili fosili, ceea ce a făcut să fie incluse în categoria de tranziție. Dar, chiar și în această situație, producătorii din industrie vor trebui să respecte normele legale europene.
Există un nou regulament al Uniunii Europene care introduce obligații de transparență și impune companiilor producătoare să reducă emisiile de carbon. De asemenea, sunt prevăzute sancțiuni pentru firmele care nu respectă legislația europeană.
În acest context, industria energetică românească are nevoie de un aliat. Iar acest aliat ar trebui să vină din interior, adică din legislația românească. Anul viitor este caracterizat de multe incertitudini. Sunt factori interni și externi care contribuie la necunoscutele ce vor însoți anul 2025.
Dar, proiectul Neptun Deep, exploatarea resurselor energetice din Marea Neagră, este esențial pentru România. Estimările specialiștilor arată că după anul 2027, când va începe producția din zona offshore, România va deveni cel mai mare producător de gaze naturale din Uniunea Europeană. România va deține o cotă de piață între 40% și 60%, la nivel european, în funcție de ritmul exploatării de la Neptun Deep și de nivelul scăderii producției în statele Uniunii Europene.
Regulamentul european privind reducerea emisiilor de carbon va avea un impact semnificativ asupra companiilor care activează în această industrie, cum sunt Romgaz, OMV Petrom și Black Sea Oil & Gas (BSOG).
De aceea, este nevoie ca actualul și viitorul guvern să înțeleagă nevoia unei legislații stabile și predictibile, inclusiv în ceea ce privește sistemul de taxare care se aplică industriei energetice. Regimul fiscal și stabilitatea legislativă în materie de taxe și impozite sunt esențiale pentru economie, dar mai ales pentru proiectele energetice de anvergura Neptun Deep. De asemenea, barierele puse prin supraimpozitarea sectorului energetic productiv ar trebui eliminate tocmai pentru a încuraja sectorul de exploatare și producție a materiilor prime energetice.
Investițiile din Marea Neagră au un rol important în securitatea energetică și în stabilitatea economiei românești și de aceea, în următorii ani, dialogul cu reprezentanții industriei și predictibilitatea cadrului legislativ vor fi esențiale. Astfel de investiții au nevoie de un regim fiscal competitiv, de o cotă unică aplicată corect, pentru a atrage și a menține investitorii.
Clasa politică românească a mai întârziat o dată proiectul din Marea Neagră, în anii 2017-2018, atunci când instabilitatea legislației i-a făcut pe investitori să amâne începerea exploatării. Acum, România este din nou contratimp, pentru că tranziția europeană în materie de gaze naturale se va încheia, probabil, în următorii 10-15 ani. Există, așadar, o fereastră de oportunitate de care statul român, companiile care vor exploata resursele din Marea Neagră, industria locală și economia românească trebuie să profite.
Dar, în afară de cuvintele mari, este nevoie de rezultate concrete. În acest moment, industria energetică este suprataxată. Pentru ca proiectul energetic din Marea Neagră să poată fi demarat cu eficiență este nevoie ca între marile incertitudini ale anului viitor să se strecoare o insulă de predictibilitate legislativă în ceea ce privește exploatarea resurselor din Marea Neagră.