Ce așteaptă românii de la viitoarea guvernare

Date:

De 26 de ani, România este guvernată de forțe politice apărute în condițiile confuze ale sfârșitului de an 1989 și în prima parte a anului 1990. Confuziile perioadei de început a anului 1990 au determinat ca gruparea forțelor politice să fi fost dominată de regruparea pe interese politice a foștilor politicieni, cei dinainte de 1990, dar unii și dinainte de 1944, fără a se acorda atenția necesară unor programe economice și sociale bine definite. Tranziția de la economia centralizată spre economia de piață, datorită luptelor politice sterile, s-a prelungit nepermis de mult, iar efectele ei se văd în primul rând în lipsa de performanțe în guvernarea ultimilor 26 de ani.

Desprinderea de trecut, de economia centralizată, s-a realizat într-un mod haotic, în primul rând prin negare a tot ceea ce a fost realizat de guvernarea de dinainte de 1989, deși în marea majoritate a situațiilor economia înregistra realizări remarcabile.

Și acest lucru a continuat din păcate pe toată perioada de după 1989. Iar astăzi, România are o economie care funcționează după regulile companiilor multinaționale, ale investitorilor străini, pentru care interesul național al românilor, educația, sănătatea și nivelul lor de trai nu sunt prioritare.

După 1989 au lipsit programele realiste de dezvoltare economică

Fiecare guvern instalat după 1989 și până azi, fără a avea un program coerent de guvernare, și-a bazat strategia pe negarea a ceea ce a fost anterior, clamând neputința lor prin „greaua moștenire”.
Nimic mai adevărat. Lipsa de performanță a fiecărui guvern de după 1989 a avut cauza principală în incapacitatea de a porni la drum cu un program clar, realist, bazat în primul rând pe realizările pozitive ale fiecărei perioade, pe resursele naționale și potențat cu avantajele unei cooperări economice internaționale mult mai benefice după 1989.

Iată de ce acum, după 26 de ani, viitoarea guvernare a României trebuie să pornească de la realitățile zilelor de azi și să se bazeze pe un program propriu, coerent și realist de dezvoltare economică și socială a țării.

Înainte de a sugera ce ar trebui să facă noua guvernare a României anului 2017, ce se va forma după alegerile parlamentare din 11 decembrie 2016, la 10 ani de la intrarea în Uniunea Europeană, îndrăznesc să afirm că s-ar impune o altă modalitate de construcție guvernamentală.

Să privim cu echilibru viața și activitatea guvernelor de după 1989. Forțele politice care au constituit, în urma alegerilor, guvernele de după 1989 s-au rotit în mai multe rânduri la guvernare, iar rezultatele au fost de fiecare dată nemulțumitoare. Nu cred că dacă s-ar continua același mod de formare a guvernului, rezultatele ar fi mai bune, indiferent dacă forțele politice ar fi de stânga sau de dreapta.

Trebuie înțeles de către forțele politice că ideologiile nu mai generează azi progres și dezvoltare nici în România și nici altundeva.

Nu cumva ar fi cazul ca, începând cu anul 27 de după 1989, să se încerce o guvernare bazată pe coalizarea tuturor partidelor politice, care vor intra în Parlamentul ce va fi ales în decembrie 2016, și să se formeze un guvern de uniune națională?

O astfel de construcție a Guvernului ar marca și disponibilitatea forțelor politice de a deschide drumul spre o reconciliere națională, comandament major al zilelor noastre.

Fără o reconciliere națională și continuarea discordiilor și a luptelor politice sterile – din păcate și campania actuală electorală se desfășoară în aceeași notă – România se va menține într-un blocaj major cu reale pericole pentru relansarea economică, pentru reconstrucția economiei românești în cadrul Uniunii Europene, pentru reducerea decalajelor față de statele avansate din UE și, ceea ce este îngrijorător, pentru situarea educației, sănătății, sărăciei și nivelului de trai al poporului român la cote alarmante. Și asta reprezintă un pericol la adresa securității naționale și prosperității poporului român.

Pe plan european și pe plan mondial, economiile naționale, și evident economia mondială, nu au depășit criza, unele efecte resimțindu-se și în prezent.

Iată de ce Guvernul ce se va instala după alegerile parlamentare din decembrie, poate construit ca un guvern de uniune națională sau un guvern format din forțele politice majoritare, trebuie să-și elaboreze un program de guvernare pentru următorii patru ani, plecând de la realitățile și greșelile ultimilor 26 de ani, dar și de la mersul actual al economiei mondiale.

În centrul programului economic și social al noului guvern trebuie să se plece de la faptul că resursele naturale și minerale ale României trebuie să fie exploatate în primul rând în interes național. În loc să se continue privatizările cu investitori strategici, păguboase în mare parte până în prezent, să se constituie societăți mixte cu investitori privați români sau străini pentru exploatare, prelucrare și valorificare pe piața internă și externă, astfel ca statul român să fie prezent la adoptarea deciziilor, dar și la împărțirea profiturilor.

Investițiile în obiective strategice trebuie să aibă bugete multianuale

Noul guvern are șansa de a-și elabora propriul buget național fără a-l moșteni de la fostul guvern, care însă va trebui să asigure aplicarea legilor privind investițiile publice, parteneriatul public-privat, asigurarea finanțării în cote procentuale corecte a învățământului, sănătății și apărării naționale.

Bugetul ar trebui însă să fie conceput mai ales pentru programele de investiții ca un buget multianual, cel puțin pentru obiectivele strategice.
Important este ca noul guvern să facă o analiză foarte realistă a ceea ce a însemnat intrarea României acum 10 ani în Uniunea Europeană. Să fie dezvoltate și consolidate realizările pozitive. Să se renunțe la practicile greșite și păguboase ale guvernelor de până acum, motivate prin expresia: „așa ne cere Uniunea Europeană”. Să se reconsidere total politica de atragere a fondurilor europene destinate reducerii decalajelor față de statele dezvoltate.

Dezvoltarea de noi piețe de desfacere și chiar promovarea de investiții românești, atât private, cât și de stat, în zone din afara Uniunii Europene trebuie încurajate de viitorul guvern, fiind singura sursă de a evita eventualele sincope ale Pieței UE.

Ținând seama de faptul că în anul 2019 România va deține președenția UE, ceea ce coincide cu perioada de administrare de către noul Guvern, trebuie încă de pe acum elaborate un set de măsuri care să valorifice această oportunitate pentru țara noastră, într-o Uniune Europeană care sigur va suferi modificări mai ales după Brexit, dar și după alegerile recente din SUA.

Constantin Boștină
Constantin Boștină
Domnul dr. ec. Constantin Boştină este preşedinte al Asociaţiei pentru Studii şi Prognoze Economico-Sociale şi director al revistei Economistul.

Coperta revistei

spot_img

Editorial

spot_img
spot_img

Opinii și analiza

spot_img

Recomandate
Recomandate

Scrisoare deschisă către Prim-Ministru al României! Sistemul public de sănătate, încotro? 

Dr. Liana Laurenţia Manolache,Medic cu practică independentă în serviciul...

Protejarea expresiei creativității: o incursiune în sfera proprietății intelectuale aplicate cinematografiei

de Bianca Chera, senior associate , Marius Gheldiu, associate–...

Eurobarometru: Situația geopolitică face ca votul la alegerile europene să fie și mai important

Peste opt din zece europeni (81%) consideră că votul...