Experiența altor țări arată că numărul companiilor care investesc în CDI crește pe măsură ce deducerea oferită este mai amplă.

1% din PIB – Acesta este noua țintă asumată de autorități prin Planul Național de Cercetare-Dezvoltare și Inovare în perioada 2022-2027, țintă care nu ar putea fi atinsă fără contribuția fondurilor private. La acest moment, în România, raportul cheltuielilor din PIB alocate acestor tipuri de activități este de 0,47%, cheltuielile realizate de statul român scăzând, chiar, marginal, deși schemele de ajutor de stat au fost în creștere. În prezent, pachetul de facilități fiscale oferit de România pentru activități din cercetare-dezvoltare cuprinde o deducere suplimentară de 50% din totalul cheltuielilor întreprinse în acest scop, amortizarea accelerată a activelor utilizate în scopuri de cercetare-dezvoltare și scutirea impozitului pe veniturile din salarii ale cercetătorilor și ale altor angajați implicați în cercetare-dezvoltare, inovare (CDI). În Lituania, Slovacia, Ungaria, Polonia și Croația, deducerile suplimentare ating valori semnificative de până la 300% din totalul cheltuielilor, relevă cel mai recent studiu al KPMG în România – „Facilități fiscale și alte instrumente de stimulare a activităților de cercetare-dezvoltare – un potențial semnificativ la îndemâna României pentru creștere economică”. 

„Tendința este îngrijorătoare, mai ales în condițiile în care statele membre ale Uniunii Europene par să accelereze rata de majorare a acestor tipuri de investiții”, declară Ramona Jurubiță, Country Managing Partner, KPMG în România. „În plus, stimulentele pentru cercetare-dezvoltare reprezintă unul dintre principalii factori ce determină intensificarea investițiilor în cercetare-dezvoltare, investiții care  conduc la creștere economică și dezvoltare pe termen lung a unei țări, între cei doi termeni existând o relație de cauzalitate. Și, așa cum a arătat-o un sondaj întreprins luna trecută, companiile vor să investească, să se implice, într-o proporție covârșitoare”, mai explică liderul KPMG în România. 

Daniel Pană

„Pentru a înțelege importanța deducerilor, să luăm exemplul unei companii care investeşte 1.000.000 euro în activităţi de cercetare-dezvoltare. În România, aceasta poate, în anumite condiţii, să îşi reducă impozitul pe profit cu aproximativ 80.000 euro, adică un discount de 8% asupra costurilor implicate, o sumă deloc neglijabilă. Pe de altă parte, însă, în Polonia, pentru o investiție similară, compania ar fi primit un „discount” de până la 38%, adică mai mult de o treime din costuri. Unde ți-ai dori să investești?”, întreabă retoric Daniel Pană, Partener Consultanță Fiscală, KPMG în România. 

În plus, raportul de cheltuieli private – publice la nivelul României este de aproximativ unu la doi. Această alocare relativ redusă de resurse din mediul de afaceri pentru activități de CDI în România contribuie și ea la volumul total scăzut în comparație cu alte țări ale UE. 

Cristina Spirescu

Nici din punct de vedere fiscal lucrurile nu au stat cu mult mai bine, companiile ezitând să aplice pentru obținerea facilităților fiscale pentru acest tip de activități, în condițiile în care, așa cum a arătat-o sondajul recent al KPMG în România, majoritatea acestora își doresc  să beneficieze de stimulente. În plus, așa cum punctează Cristina Spirescu, Senior Manager Consultanță Fiscală, KPMG în România, „companiile ezită să aplice, considerând că activitatea de cercetare-dezvoltare se desfășoară doar în laborator. Or, de multe ori poate fi vorba de activitatea pe care o companie o consideră de zi cu zi, precum dezvoltarea unui nou produs, conceperea sau îmbunătățirea semnificativă a unui proces de producție sau testarea unui nou material pentru a reduce costurile. Pentru că, de fapt, pentru a rămâne relevante pe piață, întreprinderile trebuie să inoveze constant, nu doar la un anumit număr de ani”.  

SOLUȚIILE PROPUSE: Din punct de vedere fiscal, extinderea tipurilor de facilități oferite și a domeniilor pentru care se aplică stimulentele fiscale reprezintă cea mai importantă recomandare a specialiștilor KPMG în România. Astfel, domeniile pentru care contribuabilii din statele din regiune aplică pentru deduceri și facilități fiscale sunt mult mai numeroase decât în România, în industrii foarte diferite – farmaceutică,  aerospațială, de apărare, bancară și exemplele pot continua. În plus, diversificarea ariilor fiscale și asigurarea unui mecanism funcțional privind aplicarea scutirii la nivel de angajat pentru personalul care lucrează în departamentele de CDI, ca și introducerea unor potențiale stimulente privind taxele locale sau taxele de mediu ar putea fi tot atâtea căi de atingere a obiectivului de atragere de investiții și de obținere a creșterii economice. 

În paralel, KPMG în România recomandă contribuabililor să fie atenți la modelele existente în alte state, dar și autorităților să dezvolte programe de popularizare a stimulentelor în anumite industrii, exemplele cele mai elocvente fiind programele dezvoltate de Polonia sau SUA.  Într-un raport recent al Comisiei Europene «Tendințe în taxare», se vorbește despre utilizarea taxelor de mediu pentru schimbarea în bine a comportamentului contribuabililor, orientându-i către surse verzi de energie sau către sustenabilitate. Aceasta este o altă zonă ce ar putea fi explorată de România pentru a stimula investițiile în activități de cercetare-dezvoltare ce contribuie la protecția mediului și, eventual, va facilita atingerea obiectivelor legate de mediu pe care România și le-a asumat în cadrul UE”, declară Daniel Pană, Partener Consultanță Fiscală, KPMG în România. 

Creșterea cotei de deducere suplimentară a cheltuielilor de cercetare-dezvoltare la calculul impozitului pe profit este, din perspectiva consultanților KPMG, una dintre cele mai importante măsuri care pot fi avute în vedere. „La acest moment, avem una dintre cele mai mici cote din regiune și la nivel global, așa cum reiese și din compararea informațiilor prezentate mai sus și în detaliu în cadrul studiului KPMG. Așadar, România trebuie să găsească modalităţi clare şi eficiente prin care să asigure un mecanism funcţional de aplicare a stimulentelor fiscale existente pentru cercetare-dezvoltare cu beneficii pentru toate părţile implicare: scutiri sau reduceri de impozit pe salarii pentru cercetători, reduceri ale impozitului plătit de societăţile ce desfăşoară activităţi de cercetare-dezvoltare, dar să fie atenți și la modelele existente în alte state”, declară Cristina Spirescu, Senior Manager Consultanță Fiscală, KPMG în România. 

Astfel, se poate avea în vedere stimularea specifică a IMM-urilor, a unei categorii particulare de contribuabili sau a unui sector specific din economie prin utilizarea unor cote de deducere suplimentare mai ridicate, spre exemplu, considerând că IMM beneficiază de condiții mai bune (facilități specifice sau un nivel mai ridicat al facilităților pentru cercetare-dezvoltare general aplicabile) în țări precum Polonia și Croația. Poate fi avută în vedere și introducerea unei cote progresive de deducere suplimentară, tocmai pentru a stimula intensificarea investițiilor CDI de la an la an, după cum am observat în cadrul studiului, în cazurile Slovaciei și Cehiei.

Examinarea introducerii creditelor fiscale CDI și a unor regimuri preferențiale de taxare CDI de tip Patent Box este o altă sugestie pentru creșterea apetitului pentru accelerarea investițiilor în cercetare-dezvoltare. Astfel de politici fiscale atractive au implementat numeroase state între care Olanda, Malta, Belgia, Elveția, Franța, Italia și chiar și Polonia. 

Pe lista recomandărilor s-ar mai afla și reducerea efortului administrativ de aplicare a facilităților fiscale actuale.  

Reorganizarea Registrului Experților și clarificarea legislației ar putea să fie un factor care să ofere mai multă încredere și confort contribuabililor, încurajând aplicarea facilităților fiscale pentru cercetare-dezvoltare. ”Certificarea eligibilității proiectelor de cercetare-dezvoltare pentru aplicarea facilităților fiscale oferă confort contribuabililor, încurajând aplicarea acestora. Condiția esențială este însă funcționarea eficientă a acestui mecanism și va depinde în principal de disponibilitatea experților de a face astfel de expertize”, afirmă Daniel Pană. 

BANI PENTRU INVESTIȚII

Din punct de vedere al accesării finanțărilor, coordonarea investițiilor Băncii Naționale pentru Dezvoltare (BND) cu obiectivele tematice ale Programelor Operaționale reprezintă una dintre principalele măsuri identificate de specialiștii KPMG în România pentru revigorare. „Odată operaționalizată Banca Națională de Dezvoltare, aceasta va acoperi 8% din decalajele de investiții din sectorul CDI, cât și 50% din decalajele de investiții aferente IMM-urilor inovatoare. Pentru a asigura o coerență a intervențiilor, se recomandă strânsa coordonare a investițiilor realizate de către BND cu obiectivele strategice stabilite la nivelul POCIDIF”, declară liderul companiei de consultanță, Ramona Jurubiță.

Încurajarea parteneriatelor public-private (PPP) în materie de CDI este văzută de studiul KPMG ca extrem de importantă în asigurarea unei bune utilizări a resurselor umane implicate în dezvoltarea de produse/servicii inovative ce pot face ulterior tranziția către piață, mai ales în condițiile în care România se află printre statele europene ce angajează cercetări preponderent în sectorul public. 

Parteneriatul pentru Inovare (PPI) este o altă soluție pe care autoritățile publice o au la dispoziție pentru a achiziționa produse/servicii/lucrări inovatoare, susținând astfel activitatea sectorului CDI la nivel național – poate include de la fabricarea produselor, prestarea serviciilor până la finalizarea lucrărilor.   

În plus, se mai arată în studiul KPMG, există multe alte instrumente de finanțare disponibile, dar nefolosite încă, iar statul român se poate implica în promovarea și susținerea acestora, mai ales având în vedere că se urmărește atingerea țintei de 1% din PIB prin Planul Național de Cercetare-Dezvoltare și Inovare 2022-2027.

Rezultatele studiului pot fi consultate aici.

DISTRIBUIȚI