• Banca centrală din SUA a ridicat ratele dobânzii de referință cu 0,75 puncte, cel mai rapid pas de după 1994.
  • Inflația din SUA a ajuns la 8,6%, un vârf al ultimelor 4 decenii.
  • Prețul materiilor prime ar putea lua din mâinile Rezervei Federale șansa de a evita o recesiune, constată Claudiu Cazacu, Consulting Strategist în cadrul XTB România. Banca Centrală Europeană va opri injecțiile de lichiditate, în curând, și se așteaptă să înceapă un șir de majorări de dobândă, prima fiind în iulie, de 0,25 puncte, după o lungă perioadă de dobânzi negative la depozite.
  • Banca Angliei a hotărât deja să ridice costul creditului, majorând rata de referință cu 0,25 puncte, la 1,25%.
  • Autoritățile monetare aleg să înăsprească mediul financiar, reducând ușurința cu care se obține creditul în economie pentru a încetini inflația, se mai arată în analiza casei de brokeraj pe burse internaționale XTB România.

Miercuri, banca centrală din SUA a ridicat ratele dobânzii de referință cu 0,75 puncte, de la 0,75-1% la 1,5-1,75% pe an, un pas mai rapid decât în orice moment de după 1994. 

Decizia Rezervei Federale a venit într-o perioadă în care presiunea pentru acțiune devenise deosebit de puternică. 

Vineri, inflația din SUA a fost anunțată la 8,6%, un vârf al ultimelor 4 decenii și cu 0,3 puncte peste nivelul așteptat. 

Speranțele de a fi văzut deja un vârf al inflației, enunțate după scăderea din aprilie la 8,4% de la 8,5% în martie de unele bănci în analizele lor, au fost risipite, iar prognozele pentru răspunsul băncii centrale modificate în sus.

În șirul posibilităților, e drept, marginal, apăruse și varianta unei creșteri de 1 punct procentual. A cântărit, însă, mai greu necesitatea de a nu crea valuri și mai mari în piețe, deja destul de speriate de condițiile curente.

VIX, indice al volatilității considerat și un mod de a cuantifica temerile investitorilor, a fost pe 13 iunie nu departe de 35, la mică distanță de vârful anului. 

Indicele S&P500 al bursei din SUA a coborât cu 9,2% în iunie până pe 16 iunie, ora 16, aproape toate scăderile petrecându-se joi, vineri și luni.

Contrapartidă la vânzare zilele acestea a fost greu de găsit, și în birourile băncilor și instituțiilor de market-making a fost mai dificilă misiunea de a afla cumpărători doritori de a acumula atât acțiuni, cât mai ales titluri de datorie, obligațiuni corporative și suverane.

Cererea mai redusă pentru titluri de stat a dus la o scădere accentuată a prețurilor acestora, și, astfel, la o creștere a dobânzilor pe care trebuie să le plătească statele atunci când se împrumută cu noi emisiuni de pe piețe. Pentru cele vechi, variațiile prețului afectează doar deținătorii actuali, și nu statul, care continuă să plătească în contul lor dobânzile mai mici agreate anterior.

Pentru cei care au urmărit criza datoriei suverane din Europa, în 2011 și 2012, și dificultățile întâmpinate de Grecia, care au dus la restructurarea datoriei în câteva etape, dar au reverberat în piața de datorie publică a Italiei, Portugaliei, Spaniei, Irlandei, printre altele, fenomenul de creștere a dobânzilor trezește amintiri puternice.

De data aceasta, Banca Centrală Europeană (BCE) a reacționat rapid, anunțând un instrument pentru a evita „fragmentarea” la nivel european, un mod de a spune că va interveni pentru a încerca să limiteze disparitățile în creștere și nivelul prea mare, mai ales pe termen lung, al dobânzilor pentru state ca Italia, cu o povară mare a datoriei publice în raport cu PIB-ul.

Este o veste bună, dar reinvestirea flexibilă a unor sume (din programele anterioare ale BCE care ajung la scadență) pentru a sprijini state mai vulnerabile va fi supusă testului piețelor, pentru că trendul major de scumpire a creditului nu va fi ușor de contracarat.

O nouă criză a datoriilor suverane ar fi ultimul lucru de care are nevoie Europa, în lupta cu prețurile mai mari la energie, alimente și nu numai, și supusă în plus consecințelor conflictului din Ucraina.

BCE va opri injecțiile de lichiditate, în curând, și se așteaptă să înceapă un șir de majorări de dobândă, prima fiind în iulie, de 0,25 puncte, după o lungă perioadă de dobânzi negative la depozite.

Revenind la SUA, unde încrederea consumatorilor a ajuns la 50,2 puncte potrivit Universității din Michigan, un minim record, și cu vânzările cu amănuntul în scădere lunară de 0,3%, potrivit datelor cele mai recente, motorul economiei nu merge cu „toți cilindrii”.

La conferința de presă de miercuri, Jerome Powell a spus că Fed nu dorește să inducă o recesiune, dar o aterizare lină a devenit mai dificil de obținut.

Liderul Fed a vorbit despre factorii pe care nu-i poate controla precum prețul materiilor prime, care ar putea lua din mâinile Rezervei Federale șansa de a evita o recesiune.

Pentru piețe, ipoteza recesiunii în 2023 a prins și mai mult contur. Nu mai sunt mulți cei care văd spațiu de evitare a contracției economiei americane.

Potrivit unui sondaj Financial Times, 70% dintre economiștii intervievați așteaptă o recesiune în SUA anul viitor.

Dobânzile sunt văzute la peste 3% anul acesta de jumătate din membrii comitetului Fed, și la cel puțin 3,375% de o altă jumătate dintre ei.

Traderii de la Chicago sunt și mai pesimiști, observând o probabilitate de peste 77% pentru dobânzi, la 3,5% sau mai sus în decembrie, potrivit datelor de joi, ora 16.

În Marea Britanie, Banca Angliei a hotărât să ridice costul creditului, majorând rata de referință cu 0,25 puncte, la 1,25%, joi, după un vot strâns în care 3 din 9 membri ai Comitetului au votat o majorare de 0,5 puncte.

Scăderea economiei de 0,3% în aprilie, după 0,1% în martie, i-a convins, cel mai probabil, să nu ia în seamă doar inflația, care a atins 9% în aprilie.

Băncile centrale din mai toată lumea sunt puse în fața unor decizii foarte grele. 

De la riscul recesiunii, în SUA și Marea Britanie (și multe alte state), la cel al unei noi crize a datoriilor suverane, în Europa, autoritățile monetare aleg să înăsprească mediul financiar, reducând ușurința cu care se obține creditul în economie pentru a încetini inflația, sperând că vor alege amestecul optim și își vor atinge obiectivul fără daune colaterale mari.

Investitorii, pe burse și piețele de datorie publică, au ales să lichidizeze o parte din dețineri, preferând relativa siguranță a cash-ului speranței de a obține randamente mai bune.

Deși, pe termen relativ scurt, de ordinul săptămânilor, după un pesimism accentuat pot apărea pe burse și reacții pozitive, e nevoie de o rapidă îmbunătățire a datelor macro și de o calmare a prețurilor materiilor prime, în special în zona de energie, pentru a evita riscul unor ajustări pronunțate ale dinamicii PIB-ului global.

DISTRIBUIȚI