Conflictul cu Iranul reprezintă un șoc cu două tăișuri pentru inteligența artificială (AI), întrucât perturbă bazele fizice și financiare ale actualului boom al acesteia în domeniul comercial, accelerând însă în același timp adoptarea sistemelor de AI de către armate și servicii de informații. Deși situația actuală ar putea încetini adoptarea generală a AI, acest fenomen este de natură tranzitorie și depinde de durata conflictului și de amploarea daunelor aduse economiei globale.
Cererea actuală de putere de calcul este mare, iar puterea de procesare disponibilă devine tot mai limitată, în timp ce prețul de închiriere al serverelor crește constant. Conform celui mai recent raport al industriei realizat de CBRE, rata generală de neocupare a centrelor de date din marile zone metropolitane cu o concentrare ridicată de infrastructură a scăzut la un minim record de 1,4% la sfârșitul anului 2025. În același timp, prețul mediu cerut pentru puterea de calcul, într-un cluster de 250-500 kW din centrele de date, a crescut cu 6,6% de la an la an, ajungând la un nivel record de 196,25 USD pe kW/lună la sfârșitul anului trecut. Deși creșterea prețurilor a continuat, ritmul a încetinit după trei ani consecutivi de creștere de două cifre, dar totuși e aproape dublu față de 2021.
Centrele de date AI sunt consumatori uriași de energie electrică. Atacurile asupra infrastructurii energetice din Golf și prețurile mai mari la petrol și gaze cresc costurile de operare și pot încetini extinderea centrelor de date și implementarea modelelor de AI. Se preconizează că Statele Unite, China și Europa vor rămâne cele mai mari regiuni în ceea ce privește cererea de energie electrică pentru centrele de date în următorii ani. Conform informațiilor de la sfârșitul anului 2024, principalul combustibil pentru producerea energiei electrice în Europa și Statele Unite este gazul natural, în timp ce în China este cărbunele. La un nivel mai detaliat, în Uniunea Europeană, principala sursă este de fapt energia nucleară, urmată de energia eoliană și apoi de gaz. În România, principala sursă este energia hidroelectrică, urmată de energia nucleară și gaz.
Conflictul actual din Orientul Mijlociu a crescut prețul gazului natural în Europa cu peste 59%, în timp ce în SUA acesta rămâne neschimbat, având aproape același preț ca înainte de conflict. Acest lucru ar putea determina ca mai multe interogări de date să se îndrepte către SUA, unde este mai ieftin, dar aceasta ar afecta performanța, deoarece centrele de date vor fi suprasolicitate și cozile de task-uri vor crește. Un conflict prelungit în regiunea Golfului ar putea continua să crească prețurile gazelor naturale, adăugându-se la costurile de operare ale centrelor de date din alte regiuni.
Având la dispoziție o capacitate limitată, hiperscalerii elaborau planuri de expansiune în Golful Persic (EAU, Qatar etc.). Însă ultimele evoluții evidențiază modul în care regiunea este expusă riscurilor legate de rachete și drone, ceea ce face ca unele locații să fie practic imposibil de asigurat, ceea ce forțează o regândire sau o relocare a centrelor spre locuri precum India, Asia de Sud-Est sau Europa de Nord. Iar acest lucru va dura, crescând presiunea asupra capacităților existente. În plus, și capacitățile actuale din zona Golfului sunt expuse riscului de a fi atacate. Autoritățile militare iraniene au desemnat în mod explicit marile companii americane de tehnologie și AI (de exemplu, Amazon, Microsoft, Palantir, Oracle, NVIDIA, OpenAI) ca ținte legitime, iar dronele au avariat deja facilitățile AWS ale Amazon din Emiratele Arabe Unite și Bahrain, provocând întreruperi ale serviciilor. Acest lucru arată cum concentrarea sarcinilor de lucru ale AI în câteva cloud-uri de dimensiuni enorme le face vulnerabile la atacuri localizate, care pot provoca degradarea funcționării sau întreruperi ale serviciilor la nivel global. De asemenea, evidențiază dependența AI de o infrastructură fragilă de energie și cloud.
Deși toate acestea reprezintă riscuri pentru industria AI în ansamblu și pentru principalii săi actori, conflictul din Orientul Mijlociu accelerează dezvoltarea, instruirea și utilizarea inteligenței artificiale în scopuri militare. Conflictele armate ar putea fi conduse combinând forța umană și inteligența artificială, incluzând țintirea, supravegherea și sprijinul decizional bazate pe AI pentru operațiunile militare.
Situația actuală încurajează investiții suplimentare în sisteme autonome, de recunoaștere, cibernetică și în instrumente de sprijin în luarea deciziilor bazate pe inteligența artificială, consolidând rolul acesteia ca tehnologie militară de bază. Și asta, chiar și în contextul în care boom-ul AI civil se confruntă cu obstacole macroeconomice și de infrastructură.
Conflictul din Orientul Mijlociu, închiderea Strâmtorii Hormuz și riscurile pe care prețurile energiei le aduc inflației globale determină băncile centrale să mențină ratele dobânzilor la un nivel mai ridicat pentru o perioadă mai lungă de timp. De asemenea, sectorul creditelor private, care finanțează o mare parte din construcțiile de centre de date, se confruntă în prezent cu o presiune semnificativă. Acest lucru ar putea reduce capitalul disponibil pentru infrastructura de AI și ar putea facilita amânarea sau anularea proiectelor de anvergură. În acest context, creșterea costurilor energetice și de capital, combinată cu primele de asigurare și de securitate, ar putea determina o creștere a costului pe token sau pe ciclul de antrenare a modelului, ceea ce poate comprima marjele și încetini lansarea celor mai avansate modele de AI.
În ciuda tuturor acestor aspecte, situația este tranzitorie și va depinde de durata conflictului și de rapiditatea cu care economia globală își va reveni după încheierea acestuia. Până în prezent, ETF-ul care urmărește acțiunile Magnificent 7 a pierdut doar 5% de la începutul ostilităților, ceea ce poate semnala că piețele sunt doar ușor îngrijorate cu privire la perspectivele industriei.
