de Ciprian Dumitru Muscă, președinte,
Asociația Forestierilor din România (ASFOR)
Asociația Forestierilor din România (ASFOR) propune introducerea unui prag minim de lemn în construcțiile publice — cel puțin 25% din valoarea fiecărei clădiri publice noi — ca instrument concret de decarbonare și de stimulare a industriei autohtone de prelucrare a lemnului.
Într-un context în care presiunea climatică și rigorile economice impun o regândire a modului în care construim, ASFOR atrage atenția asupra potențialului insuficient valorificat al construcțiilor pe structură de lemn. Prelucrarea înalt tehnologizată a resursei forestiere interne reprezintă o direcție strategică, atât pentru reducerea amprentei de carbon a sectorului construcțiilor, cât și pentru crearea de valoare adăugată în comunitățile rurale.
Lemnul, un sechestru natural de carbon
Spre deosebire de beton și cărămidă, ale căror procese de producție generează emisii ridicate de gaze cu efect de seră, lemnul stochează carbon pe întreaga durată de viață a clădirii — aproximativ o tonă de CO₂ pentru fiecare metru cub de lemn de rășinoase. La acest beneficiu se adaugă efectul de substituție, respectiv emisiile evitate prin înlocuirea materialelor convenționale, element pe care ASFOR îl promovează constant în dezbaterea privind contabilizarea climatică europeană (LULUCF).
Cu aproximativ 40.000 de șantiere rezidențiale noi pe an, România dispune de o pârghie semnificativă: valorificarea internă a lemnului, prin procesare cu valoare adăugată ridicată, în locul exportului de materie primă brută.
Propunerea ASFOR: un prag minim de lemn în construcțiile publice
În cadrul programului său, ASFOR propune introducerea unui prag minim prin care cel puțin 25% din valoarea fiecărei construcții publice noi să fie reprezentat de lemn și produse derivate din lemn. Măsura ar oferi un instrument concret, verificabil și ușor de monitorizat pentru transpunerea angajamentelor climatice în practica achizițiilor publice.
Un astfel de prag ar transforma statul într-un promotor consecvent al construcției cu carbon redus, ar stimula procesarea internă a resursei forestiere cu valoare adăugată ridicată și ar genera cerere predictibilă pentru industria autohtonă de profil, cu beneficii directe în comunitățile rurale.
Performanță tehnică și economică
Normele Eurocode 5 și ingineria modernă au transformat lemnul structural într-un material de precizie. Elasticitatea seismică, comportamentul predictibil la foc al elementelor masive sau prefabricate și viteza de execuție prin prefabricare industrială sunt argumente tehnice solide. La nivelul utilizatorului final, capacitatea superioară de izolare termică susține atingerea standardului nZEB și o reducere a costurilor energetice de operare situată, în general, între 30% și 50%.
Maturizarea pieței a fost vizibilă recent la nZEB Expo, desfășurat între 11 și 14 iunie 2026 în Pavilionul B2 de la Romexpo, unde construcția pe structură de lemn a confirmat tranziția de la stadiul de idee la cel de industrie coerentă.
Poziția președintelui ASFOR
„Felul în care alegem să construim este o oglindă a felului în care ne privim viitorul. Lemnul nu este o întoarcere nostalgică la trecut, ci o sincronizare inteligentă cu tendințele secolului XXI. România are tradiția, materia primă și inginerii necesari pentru a fi un actor relevant în această transformare, nu un spectator”, a declarat Ciprian Dumitru Muscă, președintele ASFOR.
„Propunem un reper simplu și verificabil: cel puțin un sfert din valoarea fiecărei construcții publice noi să fie lemn. Nu este o cotă arbitrară, ci o pârghie care ar transforma statul în cel mai consecvent promotor al unei economii cu carbon redus”, a adăugat președintele ASFOR.
ASFOR susține adoptarea unor politici publice care să stimuleze achizițiile verzi și să favorizeze materialele regenerabile în construcțiile publice, în acord cu obiectivele climatice asumate de România la nivel european.
