Cum ar putea Bursele de mărfuri să combată inflația și să susțină creșterea economică

Date:

_________________

de Laurențiu Stan,
consultant financiar (foto)

Săptămâna aceasta, Camera Deputaților a adoptat, în calitate de for decizional, Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 357/2005 privind bursele de mărfuri, menit să acopere vidul legislativ din domeniu și să conducă la formarea unui preț corect și real pentru diverse mărfuri, unele esențiale, ca energia, petrolul sau produsele alimentare.

Bursele de mărfuri pot juca un rol important în dezvoltarea economiei, prin creșterea eficienței procesului de achiziție, reducerea costurilor de tranzacționare și furnizarea de instrumente de gestionare a riscului de variație a prețurilor. Cu toate acestea, deschiderea și operarea unei burse de mărfuri de succes poate fi o provocare, din diferite motive: dimensiunea redusă a pieței și lipsa de lichiditate, o infrastructură slabă, reglementarea insuficientă, lipsă de conștientizare și înțelegere a schimburilor de mărfuri între participanții de pe piață, precum și intervențiile guvernamentale care pot distorsiona prețurile pieței. Factorul politic poate aborda aceste provocări prin acordarea de sprijin financiar, dezvoltarea infrastructurii necesare, crearea unui cadru legal favorabil și creșterea gradului de conștientizare a rolului schimburilor transparente de mărfuri între vânzători și cumpărători.

Modificările propuse și adoptate de parlamentari ar putea oferi transparență și egalitate de tratament oricărui ofertant în cadrul licitațiilor organizate de autoritățile contractante, acestea având asigurat accesul pe piețele la disponibil ale burselor de mărfuri pentru derularea procedurilor de achiziții publice. Un avantaj evident al autorităților contractante dat de aplicarea procedurii de negociere și tranzacționare pe o bursă de mărfuri reglementată, fără publicarea unui anunț de achiziție, este acela că pot achiziționa mărfurile direct de la furnizori, și nu de la intermediari, asigurându-se astfel că prețul de achiziție este mai mic, stabilit pe principii sănătoase de piață, fără a include adaosul intermediarilor. În același context, este important ca bursele de mărfuri să permită și accesul altor furnizori europeni, pentru a se respecta principiul nediscriminării. 

De asemenea, proiectul susține accesul liber în piață al oricărui producător sau comerciant. Se elimină astfel barierele pentru libera circulație a mărfurilor, instituindu-se, în același timp  sisteme de garantare a executării obligațiilor asumate de participanți, în vederea eliminării oricărei distorsiuni care ar putea afecta concurența pe piață.

Printre noutățile introduse în noul proiect se află și clarificarea situației potrivit căreia bursele de mărfuri nu asigură clienților doar condiții centralizate de negociere, ci și de tranzacționare într-o structură multilaterală, adică o platformă care centralizează ordine multiple de vânzare și de cumpărare ale participanților pe piață, structură reglementată și supravegheată care garantează în mod natural prețurile pieței. În plus, se menționează că bursele de mărfuri pot emite cotații informative cu privire la prețul de piață al produselor, format în baza sistemului de tranzacționare propriu, ceea ce ar conduce la o mult mai bună transparență a prețurilor mărfurilor, evitându-se astfel diversele mecanisme de formare a prețului,  diferite de cele normale, de piață.

O bună completare a legii este și prezentarea principalelor categorii de produse fungibile admise la tranzacționare și cotate pe piețele de disponibil și la termen ale burselor de mărfuri. Astfel, mărfurile cel mai des tranzacționate la bursă sunt: energia (energie electrică, gaze naturale și combustibili pe bază de cărbune), petrolul și produsele distilate (kerosen, benzină, motorină, biodiesel, păcură, combustibili de încălzire GPL, uleiuri și bitum), uleiuri industriale, materiale de construcții (ciment, oțeluri, agregate de balastieră și carieră, mixturi asfaltice), produse chimice (clor, cloruri, sulfuri, sulfați, nitrați, fosfați și carbonați, îngrășăminte chimice), sare și sare industrială, lemn, hârtie și produse alimentare (cereale, legume, fructe, carne, lapte și derivate, zahăr, produse de morărit și panificație, uleiuri și grăsimi rafinate). Ar fi fost oportună și menționarea metalelor, atât a celor prețioase, ca aurul, argintul și platina, cât și a celor din ce în ce mai folosite în eforturile de tranziție către energie verde, cum sunt cuprul, aluminiul, zincul sau nichelul. La Londra și New York există, deja, burse ale metalelor foarte bine dezvoltate, cu cotații care influențează tranzacționarea metalelor la nivel mondial.

După intrarea în vigoare a modificărilor legii, bursele de mărfuri nou înființate vor fi autorizate de Colegiul de conducere al Camerei de Comerț și Industrie a României, iar bursele deja existente își vor adapta, în consecință, activitatea și normele în termen de 6 luni.

Bursa de mărfuri poate fi un instrument important pentru dezvoltarea pieței, deoarece scade costurile de tranzacție, ajută cumpărătorii și vânzătorii să decidă adecvat prețurile mărfurilor și, de asemenea, scade riscurile datorate fluctuațiilor prețurilor. Transparența pieței este sporită prin furnizarea de informații specifice cu privire la un anumit tip de marfă prin clasificare și certificare de calitate. Contractele spot și futures sunt des întâlnite într-o bursă de mărfuri, acestea contribuind la reducerea fluctuațiilor de preț cauzate, de exemplu, de intemperii sau de producția sezonieră a anumitor materii prime. 

Funcționarea eficientă a unei burse de mărfuri depinde de mai mulți factori. Un număr cât mai mare al participanților pe aceste piețe de mărfuri este esențial pentru asigurarea lichidității și funcționării mecanismului de stabilire a prețurilor de piață. Natura mărfurilor este foarte importantă, deoarece fiecare tip de marfă necesită un anumit tip de stocare. Capacitatea de depozitare adecvată este esențială pentru a putea fi asigurată o aprovizionare continuă, cumpărătorii și vânzătorii bazându-se pe disponibilitatea mărfurilor la o anumită dată și locație. În plus, este necesară o infrastructură rapidă și sigură de transport și distribuție pentru a asigura respectarea termenelor de livrare. Produsele care vor fi comercializate pe bursele de mărfuri ar trebui să respecte anumite norme și standarde naționale de calitate, iar infrastructura de comunicare a informațiilor în timp real, prin acel sistem multilateral de tranzacționare, este la fel de importantă, deoarece asigură transmiterea informațiilor potrivite, la momentul potrivit, către persoanele potrivite. 

Reglementările legale mai clare și mai ancorate în realitate contribuie, de asemenea, la manifestarea rolului pe care îl are comercializarea mărfurilor în dezvoltarea economică a României. Bursele de mărfuri și-au demonstrat importanța în economiile mari ale lumii și ar putea avea o influență vizibilă și asupra economiei românești, dar mai sunt încă pași de făcut pentru a convinge că aceste platforme le pot aduce beneficii atât vânzătorilor, cât și cumpărătorilor și comunităților în general. Chiar dacă legislația permite înființarea mai multor burse de mărfuri pe teritoriul țării noastre, o fragmentare a acestui tip de platformă de tranzacționare a mărfurilor poate fi contraproductivă, având în vedere dimensiunea relativ redusă a pieței românești. De asemenea, un mai mare grad de standardizare și de clasificare a mărfurilor din punct de vedere calitativ ar fi de bun augur.

De ce este așa de important să avem o piață a mărfurilor transparentă și stabilă? Pentru că prețurile mărfurilor esențiale, cum sunt cele enumerate mai devreme, au un impact semnificativ, atât la nivel macro, cât și microeconomic.

Prețul mărfurilor crește din diferite motive, printre care cererea globală în creștere, oferta deficitară, tensiunile geopolitice sau evoluția proceselor de producție, iar creșterea prețurilor mărfurilor afectează condițiile macroeconomice pe mai multe paliere. Impactul principal se resimte în inflație. Prețurile unor mărfuri, cum ar fi petrolul și grâul, sunt strâns legate de prețurile bunurilor de consum, precum benzina și pâinea. Metalele sunt materii prime esențiale în producția anumitor bunuri cu cerere mare pe piață. Costurile firmelor cresc din cauza inflației și a creșterii prețului materiilor prime, iar costurile adiționale se transmit, în cele din urmă, consumatorilor. De asemenea, creșterea rapidă a inflației necesită un răspuns de politică monetară care conduce mai departe la o creștere a dobânzilor, adică un cost mai mare al împrumuturilor, cu efecte negative vizibile asupra creșterii economice. Este un adevărat joc de domino, în care, în mod ironic uneori, nimeni nu știe care piesă a căzut prima, dar toți suferă consecințele. 

Coperta revistei

spot_img

Editorial

spot_img
spot_img

Opinii și analiza

spot_img

Recomandate
Recomandate

Lansarea unei noi game de PC-uri Maguay

Compania Maguay, caracterizată drept „cea mai veche companie...

Ziua Silvicultorului, marcată de Romsilva și Asociația Administratorilor de Păduri

Regia Națională a Pădurilor – Romsilva și Asociația...

CCIR și Romanian Board of Trade Toronto susțin parteneriatul economic România-Canada

Președintele Camerei de Comerț și Industrie a României (CCIR),...

MET România, 15 ani de activitate pe piața locală de energie

Compania MET România, parte a grupului elvețian MET,...