de Tim O’Reilly
Adesea este greu de deosebit adevărata traiectorie a industriei tehnologiei, deoarece este ascunsă de smogul industriei financiare. Pentru o vedere clară, trebuie să începem cu noțiunea că există două economii: economia operațională, în care oamenii fac lucruri sau oferă servicii pentru clienții plătitori; și economia pariurilor, în care oamenii „investesc” în lucruri pe care oamenii ar putea să le facă și pe care alții ar putea dori să le cumpere și să le vândă.
În sectoarele mature, cele două economii sunt relativ apropiate, investitorii furnizând capital pentru menținerea sau extinderea activităților de afaceri pentru care există așteptări cognoscibile cu privire la rezultatele financiare. Dar, la vârful tehnologiei, economia pariurilor poate devansa cu mult economia operațională, alocând o valoare enormă tehnologiilor nedovedite și încurajând speculația sălbatică sau chiar frauda.
Soarta criptomonedelor și a Web3 este un exemplu recent. Dar, după cum a arătat economistul Carlota Perez, bulele speculative au însoțit fiecare tehnologie transformatoare încă de la începutul revoluției industriale. Astfel, întrebarea pe care trebuie să o punem, după cum notează William H. Janeway, este dacă o bulă este productivă.
O bulă productivă este una în care mania speculativă, oricât de risipitoare, lasă în urmă infrastructura pentru următoarea epocă de aur tehnologică. În cazul Web3, juriul încă discută dacă există ceva care merită salvat. În schimb, în cazul evaluării bursiere spumoase a Tesla, nimeni nu poate nega că această companie a fost în fruntea unui val de investiții productive – nu doar în mașinile electrice, ci și în energia ieftină și abundentă care va fi furnizată din surse regenerabile la scară. Indiferent dacă acțiunile Tesla își vor recâștiga vreodată valoarea anterioară, lumea s-a schimbat deja ca urmare a nebuniei din jurul său.
Dar cum putem spune, în acest moment, dacă activitatea speculativă este productivă sau desprinsă de realitate? În general, există cinci semne. În primul rând, utilizarea este amplă și crește rapid? În al doilea rând, inovatorii aplică tehnologia economiei operaționale, chiar dacă nu este încă clar cum va fi monetizată tehnologia? În al treilea rând, este vreuna dintre companiile relevante profitabilă, chiar dacă reinvestește acele profituri în dezvoltare? În al patrulea rând, capitalul este folosit pentru a crea infrastructură și capabilități care vor supraviețui chiar dacă companiile care îl primesc sunt supraevaluate? Și în al cincilea rând, tehnologia este aliniată cu tendințele de inovare pe termen lung și cu nevoile pieței?
Să luăm în considerare inteligența artificială generativă. În noiembrie 2022, peste trei milioane de oameni utilizau generatorul de artă IA DALL-E 2, la cinci luni după lansare, creând peste patru milioane de imagini pe zi. În mod similar, MidJourney, un alt generator de artă IA, susține existența unui milion de utilizatori și spune că înregistrează deja profit.
Spre deosebire de criptomonede și jetoane nefungibile (NFT), a căror utilizare principală a fost speculația financiară, umflând un balon care deja s-a spart, motoarele IA de generare sunt folosite pentru a produce orice, de la design grafic comercial la artă plastică înalt experimentală. Permit oamenilor obișnuiți să facă lucruri care anterior necesitau o vastă experiență și îi ajută pe experți să se dezvolte și mai mult. Acesta este un semn de perturbare reală.
Asistența IA pentru programarea computerelor câștigă și ea amploare. Potrivit CEO-ului GitHub, asistentul IA al companiei, Copilot, a generat aproape 40% din codul creat de cei 1,2 milioane de dezvoltatori care s-au înscris pentru o previzionare tehnică anul trecut; iar dezvoltatorii care l-au folosit au fost cu 55% mai productivi. Între timp ChatGPT al OpenAI, un instrument de predicție a limbajului, care a atins un milion de utilizatori în cinci zile de la lansare, a resetat așteptările publice cu privire la cum pot arăta interfețele computerelor, oferind Microsoft (un investitor major în OpenAI) speranța că integrarea viitoare în Bing va reporni concurența pe piața motoarelor de căutare. Și, la rândul său, Google explorează deja interfețe de chat bazate pe inteligența artificială, instruite special pe cunoștințe medicale. Cu siguranță va urma legea.
Așa că, da, inovația IA se concentrează în mod clar pe economia operațională. Același lucru este valabil și pentru investițiile în biotehnologie, energie regenerabilă și spațiu comercial. Sumele masive de capital angajate nu sunt doar schimbate cu mize-fantomă în active speculative; sunt utilizate pentru a construi infrastructura viitorului. Trebuie doar să ne uităm la rolul pe care l-au jucat Starlink, imaginile prin satelit și dronele în războiul dintre Rusia și Ucraina pentru a vedea că actualele companii de tehnologie spațială sunt în tendințe.
Această noțiune de „în tendințe” are două fețe: inevitabilitatea logică a cererii și contingența ofertei. Politologul Herbert Simon a pus degetul pe inevitabilitatea cererii de IA în 1971, observând că, „un volum mare de informații creează o sărăcie a atenției și o nevoie de a aloca această atenție în mod eficient surselor de informații supraabundente care ar putea să o consume.” El a prezis că va fi nevoie de mașini care să ne ajute să ne alocăm atenția. Dar a lăsat încă deschisă partea contingenței – problema ofertei. Abia la intrarea Google pe scenă, lumea a ajuns să înțeleagă care va fi natura jocului. La fel ca Google, cea mai recentă generație de IA este un răspuns din partea ofertei la problema supraabundenței de informații.
În mod similar, epidemiologii ne avertizează de zeci de ani că focarele de noi agenți patogeni erau inevitabile. Când pandemia COVID-19 a intervenit în 2020, contingența fericită a fost că vaccinurile de tip ARNm așteptau în culise, mulțumită cercetării de bază finanțată de guvern. De asemenea, știm că „demografia este destinul” și că populațiile din economiile dezvoltate îmbătrânesc. Așadar, indiferent de avânturile și prăbușirile prin care trec biotehnologia și asistența medicală, putem deja să vedem că investițiile în aceste sectoare se îndreaptă către ceva important. De asemenea, având în vedere spectrul schimbărilor climatice, cererea viitoare de energie regenerabilă este inevitabilă, iar contingența se limitează la înțelegerea tehnologiilor și companiilor care vor satisface cel mai bine această nevoie.
Distincția dintre economia operațională și economia pariurilor ajută, de asemenea, să înțelegem recenta cădere în dizgrație a Meta (Facebook) și a altor acțiuni Big Tech. Cu cât este mai puternică integrarea noilor tehnologii în economia generală, cu atât mai mare este și deflația viitorului imaginat. Ceea ce odată era speculat acum este cunoscut și chiar și profiturile uriașe vor începe să fie evaluate la multipli mai rezonabili.
Pe scurt, nu căutați provocările în fața cărora tehnologiile și companiile vor crește sau se vor prăbuși. Mai degrabă, învățați cum să faceți distincția între nebunia financiară și inovația din economia operațională. Apoi, construiți un model mental bazat pe nevoile pe termen lung ale economiei operaționale, nu pe spuma speculației și investiți în companii care fac același lucru.
Tim O’Reilly, fondator și CEO al platformei de cunoștințe online oreilly.com, este autorul WTF? What’s the Future and Why It’s Up to Us (Harper Business, 2017).
Drepturi de autor: Project Syndicate, 2023. www.project-syndicate.org
.){kind=link}