Doi ani de distanțare de combustibilii fosili din Rusia

Date:

În cei doi ani care au trecut de la începutul războiului din Ucraina, contextul energetic dintre Rusia și Uniunea Europeană (UE) a suferit o transformare dramatică. Ceea ce părea cândva o problemă imposibil de rezolvat – reducerea dependenței UE de energia rusă, este acum o realitate. Însă această schimbare a venit la pachet cu o creștere semnificativă a inflației și a costurilor guvernamentale, creând o situație dificilă pentru economiile slăbite de cei doi ani anteriori de pandemie. 

Cea mai izbitoare schimbare a avut loc în domeniul importurilor de combustibili fosili. De la un maxim lunar de 16 miliarde de dolari la începutul anului 2022, UE a reușit să își reducă importurile de combustibili fosili din Rusia la aproximativ 1 miliard de dolari până la sfârșitul anului 2023, potrivit unei analize a think tank-ului Bruegel. 

În sectorul gazelor naturale, influența Rusiei pe piața europeană s-a diminuat semnificativ. Dacă în 2021 peste 155 de miliarde de metri cubi de gaze naturale au ajuns în UE, în 2023  s-a redus la doar 27 de miliarde de metri cubi, adică cu 83% mai puțin. Acest lucru a dus la o scădere notabilă a volumelor de export de gaze și a încasărilor Rusiei, veniturile Gazprom în prima jumătate a anului 2023 scăzând cu 70% față de media 2018-2022, și din cauza limitărilor de infrastructură care împiedică redirecționarea unor volume substanțiale de gaze către China. 

Nevoia de autosuficiență a Europei are potențialul de a propulsa România să devină unul dintre principalii exportatori de gaze naturale de pe continent. Prin proiectul offshore Neptun Deep, România își propune să extragă aproximativ 100 de miliarde de metri cubi de gaze naturale. Dar, potrivit think tank-ului american Atlantic Council, este de așteptat ca Rusia să se opună acestor proiecte de exploatare a gazelor naturale, având în vedere că Moscova a demonstrat deja aplicarea unei serii de tactici de război hibrid în Marea Neagră. 

De asemenea, am asistat în ultimii doi ani la o scădere drastică a importurilor UE de țiței rusesc (-90%) și de produse petroliere (-91%). Acest lucru evidențiază angajamentul ferm al UE de a se distanța de sursele energetice rusești. Ca răspuns la embargoul impus de UE, Rusia și-a reorientat exporturile de petrol către Asia – China, India și Turcia devenind destinații cheie. Această pivotare strategică a permis Rusiei să își mențină veniturile din exporturile de combustibili minerali la niveluri comparabile cu cele din 2019, în ciuda pierderii unei părți semnificative din piața europeană pentru exporturile sale de gaze naturale.

Reducerea dependenței energetice de Rusia a venit cu un cost semnificativ, atât în ceea ce privește inflația, cât și în ceea ce privește cheltuielile guvernamentale. La apogeul crizei energetice, prețul gazelor naturale a urcat la peste 333 EUR pe MWh. Întrucât gazul natural era o componentă a energiei electrice, acest lucru a dus la creșterea prețului acesteia, ceea ce a forțat Europa să regândească întreaga strategie privind energiile regenerabile. Iar rezultatele încep să se vadă. Atât producția de energie pe bază de cărbune, cât și cea pe bază de gaze naturale au avut o scădere procentuală record în 2023, ceea ce a dus la o scădere record și a emisiilor de CO2 din sectorul energetic. Producția de energie fosilă a scăzut la mai puțin de o treime din energia electrică a UE (33%) pentru prima dată în istorie, potrivit analistilor think tank-ului Ember. De asemenea, în România am asistat la o creștere a producției de energie regenerabilă cu aproape 10%în 2023 față de 2022 c, în timp ce producția de gaze naturale a crescut cu 1,5%, cea de petrol a scăzut cu aproape 5%, iar cea de cărbune s-a redus cu aproape 20%.   

În timp ce prețul gazelor naturale s-a stabilizat în ultimul an, ajutat de două ierni blânde și de o reducere a consumului, prețul petrolului este încă în creștere din cauza crizei din Orientul Mijlociu. Uniunea Europeană se confruntă în continuare cu provocarea de a-și stabiliza canalele de aprovizionare cu energie și luptă în continuare cu inflația. 

Între timp, companiile energetice au înregistrat profituri record în 2022, stârnind interesul investitorilor. Chiar dacă piața s-a mai normalizat în 2023, conform ultimului sondaj eToro Retail Investor Beat, interesul investitorilor individuali este încă ridicat pentru această industrie, 38% dintre aceștia declarând că dețin acțiuni la companiile energetice și 36% la companiile de utilități.

Bogdan Maioreanu
Bogdan Maioreanu
Bogdan Maioreanu, analist și comentator de piață al eToro, are peste 20 de ani de experiență în domeniul serviciilor financiare și al investițiilor, precum și un background solid în jurnalism. A ocupat diferite poziții de conducere în Corporate Banking în cadrul Raiffeisen Bank și OTP Bank, pentru a trece apoi la consultanță în afaceri, lucrând pentru mai multe companii printre care și IBM România. Bogdan are un Executive MBA de la Asebuss și Washington University.

Coperta revistei

spot_img

Editorial

spot_img
spot_img

Opinii și analiza

spot_img

Recomandate
Recomandate

Protejarea expresiei creativității: o incursiune în sfera proprietății intelectuale aplicate cinematografiei

de Bianca Chera, senior associate , Marius Gheldiu, associate–...

Eurobarometru: Situația geopolitică face ca votul la alegerile europene să fie și mai important

Peste opt din zece europeni (81%) consideră că votul...

Crește contrabanda cu țigarete

Piața neagră a țigaretelor crește în martie 2024 până...