_________________
Luciana Miu
Head of Clean Economy Programme at Energy Policy Group
Invazia cu totul iresponsabilă a Ucrainei de către Federația Rusă a declanșat în Europa un efort masiv de reducere a dependenței de importurile de gaze naturale rusești – o mișcare favorabilă independenței energetice și mediului în care pot participa toți cetățenii, adesea descumpăniți de incapacitatea de a contribui la rezolvarea problemelor geopolitice și climatice.
Vorbim aici de economisirea energiei, primul pas în crearea unui sistem energetic mai sigur, mai ieftin și mai prietenos cu mediul, dar și o măsură esenţială în contextul actualei crize geopolitice, care poate priva regimul de la Kremlin de însemnate sume de la statele europene în timpul războiului. Recent, Comisia Europeană a îndemnat toate Statele Membre să implementeze măsuri de economisire a energiei, iar premierul Italian Mario Draghi le-a rezumat necesitatea printr-o singură întrebare retorică: „Vrem pace sau vrem aer condiționat?”
Românii își pot eficientiza consumul de energie
Deși România este relativ privilegiată în rândul statelor europene, dată fiind dependența mai mică de gazele din Federația Rusă, importurile din ce în ce mai crescute de gaze naturale pot periclita securitatea energetică. În același timp, criza prețurilor energetice (exacerbată tot de comportamentul Federației Ruse) adâncește fenomenul sărăciei energetice, iar emisiile cauzate de consumul de gaze naturale conduc la schimbări climatice ireversibile ale căror efecte încep să se resimtă puternic în România, inclusiv prin secete, valuri de căldură și inundații.
România își poate reduce semnificativ consumul de gaze, mai ales cel aferent clădirilor, singurul segment de consum care a înregistrat o creștere după 1990. Încălzirea și furnizarea de apă caldă clădirilor sunt, în mare proporție, dependente de gaze, iar aici consumatorii pot juca un rol direct, prin economisirea agentului termic. Chiar dacă sezonul de încălzire s-a încheiat, este imperativ să se prioritizeze măsurile de economisire: unele sunt valabile tot anul, iar altele vor genera economii în iarna ce urmează, care ar putea fi marcată de evenimente similare cu iarna tocmai încheiată.
Ce putem face pe termen scurt?
Pe termen scurt, putem evalua performanța energetică a clădirilor pe care le deținem sau utilizăm, luând măsuri de izolare termică și de instalare de surse alternative de energie electrică și încălzire, pe care să le aplicăm până la viitorul sezon de încălzire. Acestea ne pot asigura o performanță mult îmbunătățită în consumul de energie, care să provină și din surse regenerabile.
Bineînțeles, astfel de intervenții pot fi costisitoare, iar unele cer aprobarea autorităților, cu întârzierile și birocrația asociate. Cu toate acestea, ne putem pregăti pentru iarnă și prin adoptarea de măsuri simple și formarea de noi obiceiuri de economisire a căldurii și apei calde.
Să reducem temperatura setată din termostat. Temperatura ambientală medie în locuințele din România este de 22 de grade, cu două grade mai mult decât în Franța sau Marea Britanie. Ca locatari, putem regla temperaturile de confort, ținând cont că reducerea temperaturii interioare cu 1-2oC nu afectează confortul termic, și poate duce la economisiri semnificative și facturi reduse. O scădere cu 1oC poate economisi 7% din consumul de căldură dintr-o locuință, echivalent în medie cu până la 900 kWh/an (sau 282 lei/an[1]). Oprirea încălzirii în spațiile neutilizate conduce la economisiri suplimentare.
Să schimbăm setările centralelor. Dacă centrala de apartament nu este reglată la setările cele mai eficiente, modificarea acestora poate reduce consumul. Cea mai bună soluție este consultarea manualului de utilizare sau o convorbire cu producătorul.
Să adoptăm măsuri alternative pentru menținerea confortului termic. Repararea geamurilor neetanşe și tragerea perdelelor iarna permite reținerea mai bună a căldurii.
Să aplicăm măsuri simple de eficiență energetică. Unele măsuri de economisire a energiei sunt simple și ieftine, cum ar fi instalarea de căptușeală pe marginile ușilor, pentru a limita pierderile de căldură, sau montarea de folie de aluminiu în spatele caloriferelor, pentru a reflecta căldura care s-ar putea pierde prin pereți, înapoi în spațiul interior (mai ales la locuințele neizolate termic).
Să limităm consumul de apă caldă. În gospodăriile din România, majoritatea apei calde este consumată la duș (44%). Astfel, reducerea timpului petrecut la duș și a temperaturii apei poate reduce consumul de gaze.
Să reducem consumul de electricitate, mai ales de aer condiționat. Aparatele pe bază de energie electrică consumă în mod indirect gaze naturale, dacă electricitatea este produsă în termocentrale pe bază de gaze. Reducerea consumului de electricitate, de exemplu prin reducerea intensității aerului condiționat, poate astfel reduce consumul de gaze naturale.
Toate măsurile de mai sus se pot aplica și în clădirile comerciale și publice (unde sunt relevante), de exemplu centre comerciale sau școli. În aceste clădiri, economiile de energie pot fi și vectori de conștientizare și educație publică, pe lângă impactul de reducere al consumului de gaze.
Reducerea dependenței de gaze depinde de noi toți
Consumatorii au un rol cheie în crearea unui sistem energetic adecvat în România. Chiar și atunci când viteza de reacție a autorităților române este lentă, în vreme ce viteza schimbărilor geopolitice și climatice este fulgerătoare, fiecare kWh economisit este un pas în direcția unor locuințe sigure, sustenabile și demne de secolul XXI.
Este la latitudinea fiecăruia dintre noi să facem primul pas către evitarea risipei de energie.
Asociația Energy Policy Group (EPG) este un think-tank independent, specializat în politici energetice și climatice. Înființat în 2014, EPG reunește experți care conlucrează în proiecte internaționale de cercetare. EPG acordă o atenție sporită contextului mai amplu al politicilor europene și al tendințelor globale, în încercarea de a promova un dialog constructiv în rândul factorilor de decizie și publicul larg.
[1] Dacă aceste economii par mici, trebuie amintit că prețul gazelor naturale este plafonat (0,31 lei/kWh) până la 31 martie 2023. O ofertă-tip actuală de la un mare furnizor, în schimb, este 0,66 lei/kWh cu TVA inclus, astfel o reducere de 900 kWh/an ar fi echivalentă cu 594 lei/an la prețuri neplafonate.
