ECFR: Alegătorii europeni sunt fragmentați în cinci „triburi de criză” înaintea alegerilor din 2024

Date:

●      Un nou studiu care îi are ca autori pe renumiții politologi Ivan Krastev și Mark Leonard sugerează că populația electorală din Europa este fragmentată în cinci „triburi de criză” înaintea alegerilor de anul acesta pentru Parlamentul European.

●      Krastev și Leonard cred că alegerile din Europa din 2024 vor fi disputate pe baza anxietăților alegătorilor cu privire la schimbările climatice, frământările economice globale, imigrație, pandemie și războiul Rusiei din Ucraina.

●      Studiul, care se bazează pe sondajele de opinie realizate de Datapraxis, YouGov și Norstat în unsprezece țări europene, sugerează că atitudinile cetățenilor față de aceste crize ar putea fi un factor predictiv important în ceea ce privește comportamentul alegătorilor. Se observă că imigrația domină preocupările alegătorilor din Germania, schimbările climatice îi preocupă pe cei din Franța și Danemarca, frământările economice globale îi preocupă pe alegătorii din Italia și Portugalia, iar războiul Rusiei din Ucraina devine din ce în ce mai localizat în mințile alegătorilor, situându-se acum pe primul loc doar pentru cetățenii aflați cel mai aproape de granița de est a Europei. În România, pandemia a reprezentat cea mai semnificativă criză, 28% dintre respondenții români considerând că aceasta este problema care a influențat cel mai mult modul în care își privesc viitorul.

●      Utilizând datele ECFR și recentele alegeri din Țările de Jos drept ghid, autorii sunt de părere că viitoarele campanii electorale ar putea reprezenta o confruntare între două „rebeliuni împotriva extincției” – schimbările climatice și imigrația – cei din primul „trib” temându-se de dispariția vieții umane, iar cei din al doilea trib temându-se de dispariția națiunii lor și a identității lor culturale.

Potrivit unui nou studiu pe bază de sondaj publicat astăzi de Consiliul European pentru Relații Externe (ECFR), au fost definite cinci „triburi de criză” în rândul populației cu drept de vot din Europa, iar preocupările legate de schimbările climatice și imigrație vor fi principalele aspecte mobilizatoare ale cetățenilor în perioada premergătoare alegerilor pentru Parlamentul European și celorlalte scrutinuri importante din Europa din 2024.

Studiul ECFR intitulat A crisis of one’s own: The politics of trauma in Europe’s election year („O criză proprie: navigând prin politica fracturată a Europei”) se bazează pe sondajele de opinie realizate de YouGov, Datapraxis și Norstat în nouă state membre UE (Danemarca, Estonia, Franța, Germania, Italia, Polonia, Portugalia, România și Spania) și în două state care nu sunt membre UE (Marea Britanie și Elveția). Acest set de date, care cuprinde țări ce reprezintă 75% din populația totală a UE, ilustrează atitudinile și preocupările din cadrul blocului comunitar și indică faptul că anumite aspecte cheie ar putea influența seria de alegeri europene și naționale din acest an.

Ivan Krastev și Mark Leonard, autorii studiului și politologi de renume, sunt de părere că electoratul tradițional din Europa, definit până acum prin intermediul orientărilor de stânga și de dreapta și prin orientările pro- și anti-europene, este acum puternic fragmentat ca urmare a celor cinci crize care au zguduit UE în ultimii ani. Aceștia susțin că traumele provocate de aceste șocuri (schimbările climatice, COVID-19, imigrația, costul vieții și războiul de la granița de est a Europei) au devenit un factor predictiv important al comportamentului. Krastev și Leonard au folosit cel mai recent set de date de cercetare al ECFR pentru a identifica cinci „triburi” distincte. Acestea pot fi definite cel mai bine în funcție de opiniile pe care cetățenii din UE-27 le au referitor la cele cinci crize care au avut un impact direct asupra lor în ultimii cincisprezece ani: 

●      Cei care consideră că schimbările climatice sunt cea mai importantă criză care le va afecta viitorul – 74 milioane de alegători;

  • Cei care consideră că pandemia COVID-19 este cea mai importantă criză care le va afecta viitorul – 73 milioane de alegători;
  • Cei care consideră că frământările economice globale sunt cea mai importantă criză care le va afecta viitorul – 70 milioane de alegători; 
  • Cei care consideră că imigrația este cea mai importantă criză care le va afecta viitorul – 59 milioane de alegători;
  • Cei care consideră că războiul Rusiei împotriva Ucrainei este cea mai importantă criză care le va afecta viitorul – 49 milioane de alegători;
  • De asemenea, un grup mai mic de alegători (47 milioane) nu este preocupat de niciuna dintre aceste cinci crize sau pur și simplu nu a știut cum să răspundă la această întrebare.

Autorii observă că aceste grupuri de alegători nu se limitează la o singură națiune și nici nu sunt distribuite în mod uniform în Europa. De exemplu, în Germania, setul de date al ECFR arată că imigrația este principala preocupare pentru alegători, în timp ce în Franța și Danemarca schimbările climatice reprezintă cea mai importantă problemă. În Italia și Portugalia, țări care au fost marcate puternic de crizele economice din trecut, această moștenire nu numai că rezonează în continuare, ci și domină toate celelalte preocupări. Și, având în vedere apropierea țării lor de zona de conflict, poate că nu este surprinzător să aflăm că cetățenii cei mai preocupați de războiul din Ucraina se găsesc în Estonia, Polonia și Danemarca.

Concluziile principale ale studiului Krastev-Leonard includ:

●      Schimbările climatice și imigrația vor fi principalii factori de mobilizare pentru europeni. Schimbările climatice au fost identificate ca fiind cea mai transformatoare criză de către o pluralitate dintre respondenții din Franța (27% dintre cei chestionați) și Elveția (22%), iar în Danemarca s-au situat la egalitate în primele două răspunsuri (împreună cu invadarea Ucrainei de către Rusia, la respectiv 29%). A fost a doua cea mai importantă preocupare pentru cetățenii din Marea Britanie (22%), Italia (21%), Germania (20%) și Spania (19%). În același timp, imigrația a fost răspunsul dominant din Germania (31%) și al doilea răspuns ca importanță din Elveția (19%). România face excepție de la acest trend, doar 3% dintre respondenți selectând imigrația ca problemă cheie dintre opțiunile prezentate (cel mai mic procentaj dintre toate țările chestionate) și 13% dintre respondenți indicând schimbările climatice.

  • Aceste două „triburi” vor juca un rol important în alegerile din acest an. Ca dovadă în acest sens, Krastev și Leonard fac referire la recentele alegeri din Țările de Jos, acolo unde partidele anti-imigrație au ieșit pe primul loc, iar alianța de stânga pro-climă condusă de Frans Timmermans a ieșit pe locul al doilea. Ei cred că vom asista la o confruntare între două „rebeliuni împotriva extincției” în campaniile politice din 2024, alegătorii din primul „trib” temându-se de dispariția vieții umane, iar cei din al doilea trib temându-se de dispariția națiunii lor și a identității lor culturale.

●      Schimbările climatice sunt pe primul loc pe agenda tinerilor. O pluralitate (24%) dintre cei cu vârste cuprinse între 18 și 29 de ani consideră că schimbările climatice reprezintă cea mai importantă problemă. Aceștia o situează înaintea frământărilor economice globale (22%), a pandemiei COVID-19 (19%) și a războiului Rusiei din Ucraina (12%). Preocupările legate de imigrație au obținut cel mai mic punctaj, doar 9% dintre tinerii cu vârste cuprinse între 18 și 29 de ani considerând că aceasta este cea mai transformatoare problemă.

  • Clima este, de asemenea, o preocupare importantă pentru persoanele cu un nivel de educație ridicat, aflate în cele unsprezece țări participante la sondaj. 22% dintre respondenți, care au absolvit studii superioare, consideră că schimbările climatice sunt principala problemă care influențează modul în care își privesc viitorul. Acest procent scade la 18% și 16% pentru cei cu educație „medie” și „scăzută”.

●      Imigrația este cea mai semnificativă problemă pentru alegătorii din Germania și îi preocupă, de asemenea, pe alegătorii vârstnici din toată Europa. În Germania, din cele cinci opțiuni prezentate respondenților, 31%, adică o pluralitate, au considerat că imigrația este cea mai importantă problemă care le va afecta viitorul. Setul de date al ECFR arată, de asemenea, că imigrația este o problemă care rezonează mai mult cu alegătorii vârstnici din Europa, 13% dintre cei cu vârste cuprinse între 50-59 de ani și 60-69 de ani și 16% dintre cei cu vârste de peste 70 de ani considerând că aceasta este cea mai importantă problemă, comparativ cu doar 9% dintre cei cu vârste cuprinse între 18-29 de ani și 11% dintre cei cu vârste cuprinse între 30-39 de ani și 40-49 de ani. 

  • Susținătorii partidelor de dreapta și extremă dreapta tind să considere că imigrația este cea mai importantă problemă care le va afecta viitorul. Simpatizanții partidelor Reconquete din Franța (76%), AfD din Germania (66%) și Reform din Marea Britanie (63%) consideră în proporție covârșitoare că imigrația este problema care a schimbat cel mai mult în ultimul deceniu modul în care aceștia își privesc viitorul. De asemenea, alegătorii care sunt membri ai „tribului” imigrației tind să fie mai eurosceptici, fiind singurul grup care se așteaptă ca UE să se destrame în următorii 20 de ani (o majoritate de 51%).

●      Ceea ce este interesant este faptul că în țările în care partidele de dreapta sunt la putere, imigrația este mai puțin importantă ca problemă politică. De exemplu, în Italia, doar 10% dintre cetățeni consideră că imigrația este o problemă cheie. Acest lucru se aplică și susținătorilor partidelor aflate acum la putere, după cum reiese din faptul că doar 17% dintre cei care se aliniază cu partidul de guvernământ al Giorgiei Meloni, Fratelli D’Italia (Frații Italiei), consideră că imigrația este cea mai importantă criză cu care se confruntă țara. 

  • În ceea ce privește schimbările climatice, dinamica este opusă. Setul de date al ECFR sugerează că, acolo unde partidele verzi sunt la putere, cetățenii au preocupări sporite în acest sens. Acesta este și cazul Germaniei, acolo unde 20% dintre respondenți și 48% dintre cei aliniați cu Verzii aflați la guvernare consideră că problema cu cel mai puternic impact asupra viitorului lor este criza climatică.
  • Alegătorii sud-europeni încă mai sunt marcați de crizele din 2008 și din zona euro. Setul de date al ECFR sugerează că, în Italia și Portugalia, țări care au fost puternic afectate de recesiuni anterioare, îngrijorările economice încă rezonează și domină toate celelalte preocupări. În ambele țări, o pluralitate (respectiv 34% dintre respondenți) a indicat că „frământările economice globale” au fost problema care a schimbat cel mai mult modul în care își văd viitorul. De asemenea, această problemă și-a lăsat puternic amprenta în Estonia (29%, al doilea răspuns ca procentaj), în România (25%, al doilea răspuns ca procentaj) și în Spania (19%, al doilea răspuns ca procentaj împreună cu schimbările climatice).  

●      Războiul Rusiei din Ucraina, ca problemă politică, începe să nu mai fie o preocupare generală și este acum de interes doar pentru cei aflați în apropierea graniței estice a Europei. Respondenții din Estonia, Polonia și Danemarca tind să considere războiul din Ucraina drept cea mai importantă criză, pluralități de 40%, 31% și respectiv 29% împărtășind această opinie. Se înregistrează o diferență foarte mare de opinie în Spania și Marea Britanie (doar 6% au ales această opțiune) sau în Franța și Italia (7% în fiecare), acolo unde doar anumite minorități au considerat că războiul este aspectul care a schimbat cel mai mult modul în care își văd viitorul. Krastev și Leonard observă că este posibil să fi apărut o separare între elitele europene, care încă sunt dispuse să facă tot posibilul pentru a sprijini Kievul, și alegătorii lor, care sunt mai preocupați de alte crize.

În analiza lor, autorii sunt de părere că partidele politice principale ar putea avea dificultăți în a transforma viitoarele alegeri într-un referendum despre viitorul proiectului european. Ar trebui mai bine să examineze și să propună soluții pentru cei mai importanți doi factori mobilizatori ai populației europene: schimbările climatice (o cauză europeană liberală tradițională care face acum obiectul unui efort de „renaționalizare” anti-sistem) și imigrația (care a fost înainte domeniul partidelor de dreapta și de extremă dreapta, dar care a fost recent europenizată ca parte a eforturilor UE de a conveni asupra unei politici comune la nivel de bloc). Alte probleme, inclusiv criza economică, ar putea să ajungă să demobilizeze oamenii, în loc să-i determine să meargă la vot. În același timp, se pare că războiul din Ucraina se transformă dintr-o criză existențială pentru întreaga Europă într-o criză care este exclusivă pentru Kiev și vecinii săi imediați.

Krastev și Leonard concluzionează că următoarele câteva luni vor fi importante pentru „viitorul Europei” deoarece partidele vor încerca să împace anxietățile create de crize și dorințele cetățenilor cu planurile de aducere a Ucrainei în UE, de menținere a sprijinului public pentru efortul de război, de stabilire a bugetului și ambițiilor Green New Deal și de continuare a recent convenitei politici de azil comune. Ei avertizează că aceste cinci crize europene „au multe vieți”, dar că doar la urna de vot se va vedea dacă „vor trăi, vor muri sau vor fi reînviate”. 

Comentând asupra raportului noului sondaj, Mark Leonard, coautorul și directorul ECFR, a declarat:  „La alegerile europarlamentare din 2019, lupta centrală a fost între populiștii care voiau să întoarcă spatele integrării europene și partidele principale care voiau să salveze proiectul european de Brexit și Trump. Însă, de data aceasta, lupta se va da între neliniștile generate de creșterea temperaturii globale, imigrație, inflație și conflictele militare.”

Ivan Krastev, coautorul și președintele Centrului pentru Strategii Liberale, a adăugat: „Ultimul nostru studiu arată că cetățenii europeni se îndepărtează de legăturile ideologice ale dreptei și stângii în ceea ce privește modul în care văd politica în UE, iar acum se lasă conduși de atitudinile lor față de crizele care le-au afectat viețile în ultimii ani.”

_________________

Ivan Krastev este președintele Centrului pentru Strategii Liberale din Sofia și fellow permanent la Institutul de Științe Umane IWM din Viena. Acesta este membru fondator în consiliul director al ECFR și membru în consiliul de administrație al Grupului Internațional de Criză. El este autorul cărții „Is It Tomorrow, Yet? The Paradoxes of the Pandemic”. Este editorialist pentru New York Times și Financial Times.

Mark Leonard este director fondator al Consiliului European pentru Relații Externe (ECFR), primul grup de reflecție paneuropean. Subiectele sale de interes includ geopolitica și geoeconomia, China, politicile și instituțiile UE. Cea mai recentă carte a sa, „The Age of Unpeace, s-a bucurat de aprecierea criticilor și a fost inclusă pe o listă de „lecturi obligatorii” din Financial Times.


Acest raport este bazat pe un sondaj de opinie realizat în rândul populațiilor adulte (cu vârsta minimă de 18 ani), în lunile septembrie și octombrie 2023, în 11 țări europene (Danemarca, Estonia, Franța, Germania, Italia, Polonia, Portugalia, România, Spania, Elveția și Marea Britanie). Numărul total de respondenți a fost de 15.081.

Sondajele au fost realizate de DataPraxis și YouGov în Danemarca (1.040; 26 septembrie – 2 octombrie), Franța (2.079; 26 septembrie – 6 octombrie), Germania (2.036; 26 septembrie – 5 octombrie), Marea Britanie (2.043; 26 septembrie – 2 octombrie), Italia (1.530; 26 septembrie – 5 octombrie), Polonia (1.069; 26 septembrie – 4 octombrie), Portugalia (1.050; 26 septembrie – 4 octombrie), România (1.104; 26 septembrie – 3 octombrie), Spania (1.014; 26 septembrie – 3 octombrie) și Elveția (1.103; 26 septembrie – 3 octombrie); și de DataPraxis și Norstat în Estonia (1.013; 26 septembrie – 9 octombrie).

Segmentarea pe mai multe „triburi de criză” a fost bazată pe răspunsurile la următoarea întrebare: „În ultimul deceniu, care dintre următoarele aspecte a schimbat cel mai mult modul în care vedeți viitorul?”, opțiunile de răspuns disponibile fiind (a) „Schimbările climatice”, (b) „Imigrația”, (c) „Pandemia Covid-19”, (d) „Invadarea Ucrainei de către Rusia”, (e) „Frământările economice globale”, (f) „Altceva” și (g) „Nu știu”.

Coperta revistei

spot_img

Editorial

spot_img
spot_img

Opinii și analiza

spot_img

Recomandate
Recomandate

Soluționarea pe cale amiabilă a disputelor bancare din instanță

Conferința organizată de Institutul Național al Magistraturii (INM) și...

Bosch, vânzări consolidate către terți în România de 2,5 miliarde lei în 2023

Grupul Bosch prezintă rezultatele financiare anuale pentru 2023, cu...