ESG și valoarea afacerii: Cum să atragi capital prin sustenabilitate

Date:

_________________

de Laurențiu Stan,
consultant financiar (foto)

De la începutul acestui an, companiile mijlocii și mari de interes public cu un număr mediu de peste 500 salariați, trebuie să colecteze informații despre modul cum aplică politicile de mediu, sociale și de guvernanță și să le prezinte în anul următor conform noilor standarde de raportare non-financiară. În anii ce vin, această obligație le va reveni și companiilor mijlocii și mari care nu sunt entități de interes public, din 2025, iar din 2026 companiilor mai mici, dar cotate la bursă. Toate companiile mari din Uniunea Europeană vor trebui să raporteze date privind impactul activităților lor asupra oamenilor și asupra planetei și orice riscuri de sustenabilitate la care sunt expuse.

Da, am putea spune, încă o lege, alte bătăi de cap pentru companii. Dar cum legea nu este negociabilă, mai ales după intrarea acesteia în vigoare, trebuie să ne conformăm, chiar dacă, de multe ori, rezistența la schimbare predomină.  De altfel, orice afacere este influențată într-o mai mare sau mai mică măsură de factorii ESG, iar pentru a ne da seama cum ar putea să o facă, trebuie să știm ce presupun aceste politici. 

Cea mai importantă și actuală legislație în domeniu este prevăzută în Directiva (UE) 2022/2464 a Parlamentului European și a Consiliului din 14 decembrie 2022, numită Directiva privind raportarea corporativă de sustenabilitate (CSRD), ale cărei cerințe se vor aplica începând cu anul 2024, iar primele rapoarte pe noile standarde vor fi publicate în 2025. Aceasta a fost recent transpusă la noi în țară prin Ordinul Ministerului Finanțelor nr. 85/2024, acesta conținând modificări și completări importante asupra reglementărilor contabile românești, precum și a celor conforme cu IFRS, în ce privește raportarea privind durabilitatea, respectiv la aspectele ESG (Environment, Social, Governance).

La prima vedere, analiza și raportarea datelor cu privire la criteriile ESG arată ca o obligație în plus pentru companii, o bifă necesară pentru conformare. Însă un rating ESG bun se poate concretiza în capitaluri proprii și randamente mai mari. Un bun scor ESG poate conduce, de asemenea, la o reducere a riscului perceput de investitori și de creditori, care se traduc în ratinguri de credit mai ridicate și marje mai mici percepute de bănci peste dobânda de referință, deci costuri de finanțare mai mici. 

Dar cum se leagă aceste criterii de crearea de valoare și creșterea acesteia? 

Raportarea ESG ar trebui să aibă aceeași prioritate ca și raportarea financiară. Aceasta va presupune colectarea datelor relevante dintr-o gamă largă de surse din organizație și analizarea lor sistematică și riguroasă. De asemenea, prezentarea unui raport consolidat, care să urmărească atât indicatori financiari, cât și non-financiari simultan, poate conduce la îmbunătățirea procesului de decizie.

O companie preocupată de măsurarea și raportarea criteriilor ESG poate avea acces la surse noi și ieftine de capital, prin emiterea unor instrumente financiare sustenabile (obligațiuni ”verzi”). De asemenea, se poate împrumuta mai ieftin de la bănci, acestea având deja reguli implementate cu privire la finanțarea afacerilor sustenabile. Un cost al capitalului mai mic se transpune într-o valoare mai mare a afacerii respective.

Înțelegând modul în care inițiativele și activitățile ESG afectează valoarea, companiile pot integra obiectivele ESG în strategia operațională pe termen lung, în scopul maximizării valorii. 

Un proiect legat de ESG, cum ar fi un program de decarbonizare, poate fi măsurat ca orice alt proiect din perspectiva modului de a crea valoare pentru acționari sau de a evita distrugerea valorii. Aceste inițiative implică niște costuri inițiale, uneori semnificative, care trebuie apoi puse în balanță cu beneficiile viitoare generate de companie după implementarea proiectului respectiv. Se urmăresc aceiași indicatori ca la orice alt proiect: rata de rentabilitate a investiției, perioada de recuperare a acesteia sau pragul de rentabilitate, toți evidențiind de fapt valoarea creată pentru stakeholderi prin implementarea proiectului.

Deloc surprinzător, cel mai la îndemână este să acționezi asupra obiectivelor de mediu pentru a spori valoarea pentru acționari, prin inițiativele de protejare a mediului, în special decarbonizarea și reducerea deșeurilor. Investiția în energie regenerabilă necesită, într-adevăr, costuri de capital inițiale semnificative, dar acestea pot fi compensate prin subvenții și condiții de finanțare favorabile. Eforturile de decarbonizare pot îmbunătăți eficiența energetică, ceea ce are un impact direct asupra costurilor de operare și a marjelor. Progresul în materie de decarbonizare poate reduce, de asemenea, riscul de repercusiuni negative asupra prețului acțiunilor unei companii sau sancțiuni din partea autorităților de reglementare.

Inițiativele sociale și de guvernanță pot crește valoarea, prin îmbunătățirea reputației și reducerea riscurilor, de exemplu. Cercetările arată că implicarea angajaților este mai mare în companiile cu programe ESG bine puse la punct și, conform unor analize pe această temă, companiile cu echipe foarte implicate au o productivitate mai mare și sunt mai profitabile.

Printre factorii care generează valoarea unei companii se află creșterea cifrei de afaceri, marja profitului operațional, rata de rentabilitate a investiției (ROI) sau costul capitalului. Implementarea proiectelor ESG și măsurarea efectelor acestora poate genera valoarea adăugată influențând pozitiv factorii valorii, iar lipsa acestora poate fi uneori distructivă pentru valoarea companiei. 

Spre exemplu, conformarea cu cerințele standardelor ESG și oferirea unor produse sustenabile poate conduce la creșterea satisfacției consumatorului și a disponibilitatății acestuia de a plăti, precum și la reducerea ratei de pierdere a clienților în favoarea concurenței, toate acestea generând o creștere sănătoasă a cifrei de afaceri.

Creșterea productivității angajaților printr-o cultură organizațională orientată spre scop, precum și creșterea eficienței operaționale prin reducerea costurilor cu deșeurile pot genera o marjă a profitabilității operaționale mult îmbunătățită.

Alocarea de capital pentru active sustenabile din punct de vedere al mediului și utilizarea unor combusitibili „prietenoși” cu natura pot avea ca rezultat o rată de rentabilitate a investiției mai ridicată, adică proiectele generează o valoare mai mare pentru acționari.

Acest lucru poate fi realizat prin stimularea managementului de a lua decizii legate de ESG care generează valoare pentru acționari. Indicatorii măsurabili ar putea include scoruri ESG mai mari atribuite de instituțiile de măsurare recunoscute, gradul ridicat de satisfacție a clienților, rate mai mari de retenție a angajaților și îmbunătățirea productivității.

De asemenea, odată cu obligația de măsurare și raportare anuală a impactului ESG, este necesară construirea unei echipe interdepartamentale, cu experiență financiară și operațională. Aceasta va avea rolul de a transpune în practică strategia de sustenabilitate adoptată de companie.

Crearea unei culturi organizaționale conștiente de impactul ESG, cu responsabilizarea angajaților și a altor părți interesate cu privire la impactul lor asupra mediului, poate conduce la o accelerare și maximizare a valorii companiei pentru acționari și nu numai.

O cultură organizațională care ține cont de impactul factorilor de mediu, sociali și de guvernanță (ESG) poate crea valoare pentru companii și acționarii lor. Legătura dintre ESG și crearea de valoare este clară și de-abia începem să descoperim cum ne pot influența criteriile ESG, într-o lume în care mediul, preocupările sociale și de guvernanță corporativă devin mai importante ca niciodată.

_________________

De la începutul acestui an, Laurențiu Stan este certificat ca Exit Planning Advisor (CEPA) de către The Exit Planning Institute (SUA). Este cunoscut în domeniu ca evaluator autorizat de aproape 20 de ani. De 15 ani s-a specializat în evaluarea de afaceri şi active intangibile, cum ar fi licenţe, patente, software, drepturile de proprietate intelectuala, mărcile comerciale, iar în prezent dezvoltă în România conceptul de Value Growth Advisory, menit să ajute antreprenorii care doresc să crească valoarea propriei afaceri în vederea unei eventuale vânzări şi nu numai. Este certificat de organizaţii naţionale şi internaţionale importante din domeniul evaluărilor – Membru Acreditat ANEVAR (MAA) pentru specializarea Evaluarea întreprinderilor şi activelor necorporale, Certified Valuation Analyst – CVA, de către The European Association Of Certified Valuators And Analysts – EACVA, Recognised European Valuer – REV®, de The European Group Of Valuers’ Associations – TEGoVA şi membru al The Royal Institution of Chartered Surveyors – RICS.

Coperta revistei

spot_img

Editorial

spot_img
spot_img

Opinii și analiza

spot_img

Recomandate
Recomandate

Protejarea expresiei creativității: o incursiune în sfera proprietății intelectuale aplicate cinematografiei

de Bianca Chera, senior associate , Marius Gheldiu, associate–...

Eurobarometru: Situația geopolitică face ca votul la alegerile europene să fie și mai important

Peste opt din zece europeni (81%) consideră că votul...

Crește contrabanda cu țigarete

Piața neagră a țigaretelor crește în martie 2024 până...