Într-o lume din ce în ce mai digitală, criminalitatea cibernetică a devenit una dintre cele mai mari amenințări la adresa societății actuale. O problemă serioasă pentru guverne, companii și persoane fizice deopotrivă, criminalitatea informatică produce daune economice fără precedent în întreaga lume, iar costurile cresc într-un ritm exponențial. Produsele hardware și software sunt din ce în ce mai mult supuse unor atacuri cibernetice, a căror reușită a dus la un cost anual global al criminalității cibernetice estimat la 5,5 trilioane de euro în 2021.
Pe lângă costurile suportate de companii, evenimentele geopolitice recente aduc în prim plan riscurile cibernetice la nivel de țară. În contextul conflictului militar dintre Rusia și Ucraina, tot mai multe țări din Uniunea Europeană încearcă să implementeze măsuri care să le protejeze de amenințările cibernetice. Guvernul României a adoptat un proiect legislativ prin care interzice achiziționarea și utilizarea produselor și serviciilor software antivirus create de companii din Federația Rusă.
Pentru a proteja mai bine publicul de atacurile cibernetice, Comisia Europeană tocmai a propus un nou set de norme care să fie aplicate dispozitivelor inteligente, cu scopul de a obliga producătorii de hardware conectat la internet să implementeze soluții de securitate cibernetică mai bune. Această nouă inițiativă va afecta produsele „inteligente”, cum ar fi mașinile de spălat, jucăriile dar și alte produse conectate la internet. Legea privind reziliența cibernetică încearcă să creeze condiții pentru dezvoltarea de produse sigure având elemente digitale, asigurându-se că produsele hardware și software sunt lansate pe piață cu mai puține vulnerabilități și că producătorii iau în serios securitatea pe tot parcursul ciclului de viață al unui produs. Un alt obiectiv al propunerii este de a crea condiții care să permită utilizatorilor să în calcul securitatea cibernetică atunci când aleg și utilizează produse ce conțin elemente digitale.
O legislație similară, bazată pe codul de bună practică în materie de securitate din 2018, este în curs de aprobare în prezent în Parlamentul din Regatul Unit. Printre altele, aceasta va interzice producătorilor să utilizeze parole universale implicite (cum ar fi „password” sau „admin”), care sunt adesea predefinite în setările din fabrică ale unui dispozitiv și sunt ușor de ghicit – ceea ce le face lipsite de sens din punct de vedere al securității.
Parcă pentru a ne arăta că nicio companie nu este ferită de atacuri cibernetice, Uber a ajuns recent în atenția presei după ce compania a anunțat că investighează o breșă în sistemele sale informatice și a alertat autoritățile. Potrivit New York Times, singurul hacker aflat în spatele breșei, ce susține că are 18 ani, a declarat că a compromis sistemele Uber deoarece compania avea o securitate slabă. Atacatorul ar fi folosit ingineria socială pentru a compromite contul de Slack al unui angajat, convingându-l să-i dea o parolă care i-a permis accesul la sistemele Uber. Aceasta a devenit o tactică populară în atacurile cibernetice recente.
Pentru investitori, domeniul securității cibernetice s-ar putea dovedi o oportunitate, mai ales în contextul actual de incertitudine la nivel global. Companii precum Raytheon (RTX), Lockheed Martin (LMT), Norton Lifelock (NLOK), IBM (IBM) oferă soluții de securitate cibernetică care le pun în valoare expertiza și care încep să utilizeze big data și inteligența artificială. Pentru a ajuta investitorii să capete o prezență diversificată în acest domeniu, eToro a lansat Portofoliul Inteligent de Securitate Cibernetică, menit să profite de oportunitățile pe care le aduc evoluțiile actuale din industrie.
Compania de consultanță Gartner estimează că în 2022 cheltuielile utilizatorilor finali pe piața de securitate a informațiilor și de gestionare a riscurilor se vor majora până la 172,5 miliarde, având o creștere constantă de 12,2%. Piața va ajunge la 267,3 miliarde de dolari în 2026, cu o rată de creștere agregată în monedă constantă de 11,0%.
