de Bogdan Petre, analist,
vicepreşedinte al Asociației pentru Studii şi Prognoze Economico-Sociale (ASPES)
În actualul context politico-economic, cu războiul la granița, cu toți factorii de decizie aflați în plină campanie electorală „dornici de da și de a lua” cât mai multe măsuri populiste în această perioadă care efectiv vor bubui bugetul statului chiar în perioada următoare, cu un deficit bugetar ce se îndreaptă cu viteza luminii spre 8,5% la sfârșitul anului 2024, toate aceste măsuri heirupiste și habarniste nu fac altceva decât să ne demonstreze analfabetismul actualei clase politice care prin această demonstrație de forță (a prostiei) adâncește și mai mult colapsul economic în care ne afundăm. Vorbim de împrumuturi disperate la dobânzi enorme pentru a achita dobânzile din trecut, nu vorbim de împrumuturi pentru investiții în energie, agricultură, infrastructură, spitale… actualul guvern se împrumută pentru a putea acorda noi pensii speciale, pentru salariile bugetarilor și alte „obligații” pentru clientela de partid care poate ajuta cu un vot în plus și sponsorizări pentru campanie.
150 de miliarde euro în următorii 5 ani din fonduri europene și interne pentru diferite lucrări publice
Învârtindu-ne în acest cerc vicios a apărut o problemă majoră pentru România și mai ales pentru companiile românești, care şi la această oră, după 2 ani de zile de la falimentul celebrelor companii de asigurări City Insurance și Euroins, o constituie accesul la asigurări și garanții, la instrumentele financiare, fără de care nu poți participa la licitațiile publice, reprezentând o problemă și în accesarea fondurilor din PNRR. Din păcate, pe fondul acestei crize majore au apărut pe piața instrumente false, garanții și asigurări fictive, emise sau mai exact spus, care nu sunt emise în mod real de către companiile ale căror nume sunt trecute pe ele, sau care nu au dreptul de a emite aceste garanții/asigurări nefiind autorizate la nivel UE, de clone ale marilor bănci europene sau pur și simplu de entități care NU EXISTĂ, vorbind de documente false depuse de către antreprenorii români în disperare, în cunoștință de cauză sau nu, pentru a beneficia de fonduri europene.
În toată țara sunt asemenea documente depuse de către diferiți antreprenori care beneficiază de slaba pregătire în acest domeniu a angajaților statului, care dacă nu ar fi așa slab pregătiți am crede că sunt complici efectiv la dinamitarea bugetului Statului Român și ca lucrează în detrimentul acestuia, sub nasul unor autorități care dorm!!!, valoarea totală a acestor contracte depășind 1,5 miliarde euro.
Câteva exemple de entități care „performează” pe teritoriul țării sau au performat fără nicio autorizare de la BNR sau ASF, nefiind reglementate pentru a emite angajamente de plată – asigurări/garanții:
– Union Credit and Guarantee
– Merchant Bank UAB
– Deutsche Bank
– Sabadell Bank
– Pay Banco
– ZKL Invest LTD IFN Londra – Sucursala Bucuresti
– Grupo Financiero Europeo
– Real Garant by Zurich
– Rochester Bank
– Aba Pay Bank
– TCS Insurance Company of Ireland
– Trustee Capital Management IFN
– Mugan Bank – Azerbaidjan
– Swiss Asset Management & Trust AG – Elveția
– Banco Santander SA – Spania
plus alte entități din Letonia, Lituania, Estonia, Anglia care NU au niciun drept legal de emite aceste tipuri de instrumente financiare, niște falsuri ordinare ce creează un adevărat pericol sistemic pentru România.
ATENȚIE: infractorii dau dovadă de inventivitate și creativitate în a păcăli autoritățile statului ducând totul spre EXCELENȚĂ.
https://www.politiaromana.ro/ro/stiri/perchezitii-in-romania-si-in-franta-intr-un-dosar-cu-prejudiciu-de-peste-30-de-milioane-de-euro
Există posibilitatea ca la orice lucrare din banul public, indiferent că vorbim de grădinițe, școli, rețele de apă-canal, drumuri județene, drumuri naționale, lucrări de mare infrastructură, etc., adică absolut tot ceea ce vă puteți imagina pe banii contribuabililor și fonduri europene, angajați ai Statului Român să fi acceptat acest tip de asigurare pentru buna execuție a lucrării sau pentru mentenanța lucrării, ori de la vreun IFN fantomă care dispare după câteva luni fiind radiat de BNR, (lucru care se întâmplă constant, deoarece la fiecare 3-4 luni sunt închise pur și simplu), ori de vreo firma de asigurări sau banca „inventată”. Ei bine, garanțiile date de asemenea constructori, cu complicitatea funcționarilor de stat, reprezintă un mare ţeapă pentru Beneficiar și o mare gaură în Bugetul de Stat.
Veți realiza imediat care este cauza, care este efectul lucrărilor defectuoase, executate de către unii constructori și care necesită reparații an de an, într-o complicitate între stat și anumiți constructori, toate suportate de noi, simpli cetățeni, din taxele plătite de noi. Aceste documente reprezintă un pericol pentru Statul Român deoarece sunt documente ilegale, false, fără acoperire, fără autorizare din partea BNR sau ASF, „clone” ale marilor bănci europene sau mondiale, folosite pentru participarea la licitațiile organizate de către Statul Român prin sistemul Național de Achiziții Publice sau după caz, entități ce nu au solvabilitate și lichiditate financiară pentru a acoperi cea mai mică daună.
Prin acceptarea acestor documente angajații Statului Român dinamitează efectiv bugetul autorităților, iar impactul economic este devastator.
Pus în fața faptului împlinit, de a executa o asemenea garanție, Statul Român descoperă că este o nouă gaură în Bugetul de Stat, dar care în același timp periclitează siguranța Statului Român și a cetățenilor săi accentuând acele deficite și așa uriașe pe care Statul imberb, ca sa nu spun imbecil, se face că vrea să le acopere.
Pentru a nu mai cădea în această capcană a acestor grupuri infracționale va atașez un scurt ghid pentru participanții la acest joc cu fonduri europene și interne pentru a evita problemele cu justiția în viitor.
Aici sunt mai multe variante, dar cea mai simplă este aceasta, se și pasează responsabilitatea de la unul la altul.
Implicați:
- Emitentul – Societatea care nu are dreptul LEGAL
- Intermediarul – Brokerul de asigurare și aici mă refer că există posibilitatea ca cei mai mari brokeri din țară să distribuie acest tip de garanție, dar nu prin firmă autorizată la ASF. Pentru a nu raporta garanțiile, și-au făcut un simplu SRL cu capital social de 200 lei și gata, dar folosind rețeaua de sute sau chiar mii de oameni/colaboratori înregistrați la ASF
- Clientul – care primește oferta, draftul de la broker și pe care o prezintă autorității contractante ( statul român )
- Autoritatea statului – care o acceptă sau nu, în funcție de capacitatea celui prin mâinile căruia ajunge garanția/asigurarea
Finalul.
Acum când se acceptă garanția, clientul primește un decont de la emitent prin intermediar pentru a fi achitat de către acesta, DAR … și aici este FUNNY…și ATENȚIE până unde merge șmecheria:
Emitentul nu poate încasa banii în contul lui deoarece ar trebui să încaseze banii în afara țării, în țara de proveniență a așa numitei societăți emitente, așa ca „băieții deștepți” au inventat o nouă metodă, au inventat un „agent de încasări și plăți”. Un SRL autohton, made in România cu capital social 200 lei, unde încasează comisioanele de la clienți și bineînțeles că din același cont fac și plățile către intermediar, comisioane ce se ridică și la valori de 35-40% din prima plătită de client pentru o simplă hârtie A4.
„Băieții deștepți” din spatele acestor entități, au răspândit în piață ideea că funcționează pe teritoriul României FREEDOM OF SERVICES.
Pentru a înțelege ce înseamnă FREEDOM OF SERVICES pentru ambele autorități ale statului ce supraveghează piața financiară și de asigurări vă prezint mai jos ce transmit cei doi reglementatori ai pieței de asigurări și instituțiilor de credit și non-bancare respectiv ASF și BNR referitor la companiile ce pot emite asigurări și garanții pe teritoriul României și UE.
Ce transmite Autoritatea de Supraveghere Financiară:
- Societățile de asigurări (ASF)
Societățile de asigurări care sunt autorizate să-și desfășoare activitățile comerciale în orice țară din Spațiul Economic European (SEE) au în principiu permisiunea să își desfășoare activitatea și în alte state membre.
FOS permite firmelor de asigurare să ofere servicii pe teritoriul altui stat membru fără a fi necesară înființarea unei sucursale în România.
Astfel, prin FOS, societățile pot distribui produse de asigurare pe întreg teritoriul SEE din țara de origine.
Directivele UE prevăd că o autorizație obținută într-un stat membru le permite firmelor să-și desfășoare activitatea în toate celelalte state membre fără a obține autorizații suplimentare.
FOARTE IMPORTANT, de obicei aici se pierd cu explicațiile domnii…
Procesul implica notificarea Autorității de Supraveghere Financiară din România, de către Autoritatea de Supraveghere Financiară din statul unde societatea își are sediul că aceasta va funcționa pe teritoriul României, pe clasele de asigurări dorite și așteaptă aprobarea ASF România.
NICIODATĂ nu notifică compania „X” din țară „Y” Autoritatea Financiară din România că va activa pe piața din România.
Din acest moment este foarte simplu de aflat dacă se dorește cu adevărat, dacă compania respectivă emite sau nu LEGAL, ASF-ul aflat într-o nouă eră, cu noua conducere, va răspunde foarte prompt.
Ce transmite Banca Națională a României:
- Pentru instituțiile financiare (BNR)
Instituțiile financiare din state membre își pot desfășura activitatea pe teritoriul României, în mod direct sau prin intermediul unei sucursale, cu respectarea strictă fie a prevederilor art. 54 din Ordonanța de urgență nr. 99/2006 privind instituțiile de credit și adecvarea capitalului, adoptată cu modificări și completări prin Legea 207/2007, cu modificările și completările ulterioare, fie a dispozițiilor art. 25 – 27 din Legea nr. 93/2009 a instituțiilor financiare nebancare, cu modificările și completările ulterioare.
Pentru a putea verifica entitățile va atașez și link-ul, asta pentru ca specialiștii care semnează orice fără a face verificările corecte și normale conform normelor și procedurilor trecute în fișa postului.
Registrele privind instituțiile financiare nebancare ținute de banca centrală (https://www.bnr.ro/Registre-si-Liste-717.aspx).
Pentru a nu mai căuta dumneavoastră articolele, legile, ordonanțele, vi le atașez eu.
art. 54 din Ordonanța de urgență nr. 99/2006
Secţiunea a 2-a Instituţiile financiare din alte state membre
Articolul 54
(1) Instituţiile financiare cu sediul într-un alt stat membru pot desfăşura în România, activităţile prevăzute la art. 18 alin. (1) lit. b) – n), prin înfiinţarea de sucursale sau prin furnizarea de servicii în mod direct, dacă aceste instituţii financiare sunt filiale ale uneia sau mai multor instituţii de credit, dacă activităţile respective sunt prevăzute în actele lor constitutive şi dacă sunt îndeplinite în mod cumulativ următoarele condiţii:
- a) societatea-mamă sau societăţile-mamă ale instituţiei financiare sunt autorizate ca instituţii de credit în statul membru a cărui legislaţie guvernează statutul instituţiei financiare-filială;
- b) activităţile în cauză sunt efectiv desfăşurate pe teritoriul aceluiaşi stat membru;
- c) societatea-mamă sau societăţile-mamă ale instituţiei financiare deţin 90% sau mai mult din drepturile de vot ataşate acţiunilor la capitalul social al acesteia;
- d) societatea-mamă sau societăţile-mamă ale instituţiei financiare trebuie să îndeplinească cerinţele autorităţii competente din statul membru de origine cu privire la administrarea prudentă a instituţiei financiare-filială şi trebuie să declare, cu acordul acestei autorităţi, că garantează în solidar obligaţiile asumate de instituţia financiară-filială;
- e) instituţia financiară-filială este inclusă, în special în ceea ce priveşte activităţile pe care urmează să le desfăşoare în România, în supravegherea pe bază consolidată a societăţii-mamă sau, după caz, a fiecărei societăţi-mamă, în mod deosebit pentru calculul cerinţelor de fonduri proprii pentru acoperirea riscurilor prevăzute la art. 126, pentru controlul expunerilor mari şi în scopul limitării participaţiilor calificate potrivit dispoziţiilor art. 143.
(2) Dispoziţiile art. 45 alin. (2), 48 şi 49 se aplică în mod corespunzător şi în cazul înfiinţării unei sucursale, respectiv al furnizării de servicii în mod direct în România de către o instituţie financiară dintr-un alt stat membru. Notificarea transmisă Băncii Naţionale a României include în acest caz şi atestarea îndeplinirii condiţiilor prevăzute la alin. (1).
(3) În cazul înfiinţării unei sucursale, prin excepţie de la dispoziţiile art. 48 alin. (2) lit. d), informaţiile care se notifică sunt cele referitoare la nivelul fondurilor proprii ale instituţiei financiare-filială şi nivelul fondurilor proprii şi al cerinţelor de capital, la nivel consolidat, ale instituţiei de credit, societate-mamă.
Art. 25 – 27 din Legea nr. 93/2009
SECŢIUNEA a 2-a
Notificarea
Art. 25.
(1) Înfiinţarea instituţiilor financiare nebancare ce fac obiectul înscrierii în Registrul general se notifică Băncii Naţionale a României, în termen de 30 de zile de la data înmatriculării în registrul comerţului.
(2) Instituţiile financiare nebancare pot desfăşura activitate de creditare numai după înscrierea în Registrul general.
Art. 26.
(1) Procedura şi condiţiile de notificare sunt stabilite prin reglementări ale Băncii Naţionale a României.
(2) Instituţiile financiare nebancare sunt obligate să comunice modificările cu privire la datele şi informaţiile cuprinse în documentaţia depusă iniţial, potrivit reglementărilor emise de Banca Naţională a României.
SECŢIUNEA a 3-a
Registrul general
Art. 27.
(1) Instituţiile financiare nebancare sunt înscrise în Registrul general dacă, în urma notificării efectuate, fac dovada respectării cerinţelor legale aplicabile.
(2) Banca Naţională a României transmite instituţiilor financiare nebancare documentul ce atestă înscrierea în Registrul general, în termen de 30 de zile de la data la care documentaţia depusă este completă şi corespunzătoare.
(3) Neîndeplinirea cerinţelor legale aplicabile atrage respingerea cererii de înscriere a entităţii în Registrul general şi, implicit, neacordarea permisiunii de a desfăşura activitate de creditare.
Păi voi măi specialiștilor ați crezut vreodată în viața asta că aceste condiții de mai sus pot fi îndeplinite de vreo instituție din Uniunea Europeană de care nu a auzit nimeni.
La ASF situația este mai relaxată și avem acum Euroins, LevIns … dar totuși cele două sunt corporații imense, toată Europa a auzit de ele și funcționează LEGAL notificând ASF-ul, primind acceptul pentru a putea funcționa și cu toate astea ASF-ul atenționează piața de asigurări cu privire la aceste garanții și la riscul la care se supun autoritățile care le primesc, precum și cei care le cumpără, asumându-și potențialul risc pe parcursul valabilității acestora, dar repet sunt LEGALE și sunt trecute în legea achizițiilor publice ca instrumente financiare acceptate.
NICIODATĂ nu va accepta BNR-ul asemenea fantome din Letonia, Lituania, Estonia pe piața pentru a crea un cutremur în economia națională și așa aflată acum în degringolada.
După o cercetare atentă în ultima perioadă a pieței, am aflat de la factorii implicați ca ei denumesc aceste grupuri infracționale: „proştii utili ai acestor vremuri de tranziție acceptați de toată lumea. Nasol este când această problemă sistemică depășește granițele și ajunge la urechile forurilor europene care abia așteaptă să ne mai taie din fonduri”.
Ei dragii mei se pare ca a depășit granițele și au aflat, acum așteptăm rezultatele acestor investigații ale Parchetului European… în speranța ca nu vor afecta și mai rău PNRR-ul.
