Industria europeană de apărare sub presiunea creșterii rapide a producției 

Date:

Războiul din Ucraina forțează țările occidentale să-și crească accelerat cheltuielile de apărare pentru a crea forța necesară de descurajare a unei eventuale expansiuni a Rusiei spre Vest. De asemenea, tensiunile globale și necesitatea unei creșteri rapide a capabilităților pun probleme de interoperabilitate între aliați ca niciodată până acum, oferind în același timp oportunități de afaceri pentru companiile din industrie și pentru investitori. Pentru a beneficia de acestea, companiile trebuie însă să facă investiții mari pe termen scurt pentru a-și crește capacitățile de producție și pentru a rezolva problemele legate de lanțul de aprovizionare.

În ultimii ani, în timp ce SUA au cheltuit 3,5% din PIB pentru apărare, Uniunea Europeană a cheltuit doar 1,5%. Statele Unite sunt urmate de China, cu cheltuieli de 300 de miliarde de dolari, deși acestea reprezintă doar 1,7% din PIB. Rusia cheltuiește 4% din PIB pentru apărare, dar are o economie mai mică, astfel că suma totală a fost de doar 75 de miliarde de dolari anul trecut. Dar acele vremuri au trecut. O creștere semnificativă a bugetului său militar a fost anunțată de Germania, care intenționează să cheltuiască în mod permanent peste 2% din PIB (față de 1,3% în 2021). Polonia intenționează să cheltuiască 3% din PIB pentru armată în 2023 și să crească aceste cheltuieli la 5% în anii următori. România preconizează cheltuieli de 2,5% din PIB în 2023, continuând, printre altele, programul de achiziții de HIMARS și Patriot, achizițiile de avioane de luptă F16 și de drone Watchkeeper. De asemenea, Ministerul Apărării dorește să demareze noi programe, cum ar fi vehicule blindate ușoare 4×4, drone Bayraktar și un nou lot de transportoare blindate Piranha V. 

Cu toate acestea, este posibil ca fondurile suplimentare promise pentru apărare să nu fie suficiente pentru achiziția echipamentelor preconizate, deoarece creșterile de prețuri pentru materiale și forță de muncă afectează și sectorul apărării. Acest lucru sporește importanța luptei împotriva inflației dincolo de stabilitatea prețurilor și de restabilirea încrederii publice în sistemul financiar. Compania de consultanță McKinsey a estimat că, în cazul în care inflația continuă să urce, aceasta ar putea reduce semnificativ sau chiar anula impactul oricărei creșteri planificate a cheltuielilor în sectorul apărării. De exemplu, Departamentul american al Apărării ar putea pierde 480 de miliarde de dolari din puterea de cumpărare pe parcursul a cinci ani din cauza inflației ridicate, iar pentru Europa, aceeași pierdere a puterii de cumpărare ar putea fi de aproape 300 de miliarde de euro dacă inflația se va situa în medie la 5 % în perioada 2022-2026. 

Creșterea accelerată a cheltuielilor pentru apărare în Europa este necesară deoarece sfârșitul Războiului Rece a adus o reducere a capacităților militare. Ca urmare, numărul de echipamente a scăzut semnificativ. McKinsey estimează că, de la aproape 19.000 de tancuri în 1992, Franța, Germania, Italia, Olanda, Norvegia, Polonia, Spania, Turcia și Marea Britanie au acum puțin peste 4.300 de tancuri. Aceasta reprezintă o scădere de 77%. Prin comparație, se crede că Rusia are cel puțin 5.000 de unități în depozitele sale pe termen lung, fără a le pune la socoteală pe cele care sunt deja desfășurate pe frontul din Ucraina sau în alte misiuni. Europa a redus cu 57% numărul avioanelor de vânătoare/avioane de atac terestru, cu 39% submarinele și cu 39% crucișătoarele, distrugătoarele și fregatele. Reconstrucția capabilităților de apărare nu va fi ieftină sau ușoară.  

Dar această mărire a inventarului nu este singura problemă – armatele aliaților trebuie să fie capabile să lucreze împreună, iar interoperabilitatea este esențială. În timp ce SUA au în total 32 de sisteme de armament, în Europa acest număr este de 172, adică de 5 ori mai mare, a constatat McKinsey. De exemplu, în armata americană există 3 tipuri de vehicule blindate de luptă pentru infanterie, inclusiv Bradley, care este trimis în prezent în Ucraina, dar în Europa sunt 23 de tipuri. Acest lucru ridică problema de a ști ce anume trebuie modernizat sau ce tip de armament trebuie cumpărat în detrimentul altora. Dar, în cele din urmă, dacă timpul este esențial, UE va trebui să aibă o politică de achiziții coerentă care să valorifice potențialul și capacitățile de producție ale companiilor și să ofere, de asemenea, acces la materialele și la materiile prime necesare pentru producție. 

Planurile actuale de cheltuieli aduc, de asemenea, companiile din industria de apărare pe radarul investitorilor. În ultimele 12 luni, ETF-ul ITA, care reunește companiile din domeniul apărării și aerospațial, a câștigat 3,7%, în timp ce indicele S&P a scăzut cu 9,9%. În fruntea creșterilor se află Raytheon (RTX), Lockheed Martin (LMT) și Transdigm (TDG). Și asta chiar și cu performanța slabă a Boeing (BA) pe segmentul avioanelor comerciale. Companiile europene din domeniul apărării au avut, de asemenea, rezultate bune și au beneficiat de mult așteptata revenire a investițiilor europene în domeniul apărării. Printre acestea se numără Rheinmetall (RHM.DE), Dassault (DSY.PA), Leonardo (LDO.MI) și BAE (BA.L). 

Bogdan Maioreanu
Bogdan Maioreanu
Bogdan Maioreanu, analist și comentator de piață al eToro, are peste 20 de ani de experiență în domeniul serviciilor financiare și al investițiilor, precum și un background solid în jurnalism. A ocupat diferite poziții de conducere în Corporate Banking în cadrul Raiffeisen Bank și OTP Bank, pentru a trece apoi la consultanță în afaceri, lucrând pentru mai multe companii printre care și IBM România. Bogdan are un Executive MBA de la Asebuss și Washington University.

Coperta revistei

spot_img

Editorial

spot_img
spot_img

Opinii și analiza

spot_img

Recomandate
Recomandate

One United Properties accesează o finanțare de 47 de milioane de euro de la Banca Transilvania

One United Properties (BVB: ONE), principalul investitor și dezvoltator...