Influența PIB-ului în piața de M&A

În contextul actual al economiei de piață corporațiile sunt dinamice în ceea ce privește structura, mărimea sau obiectul în care își desfășoară activitatea. Astfel, un număr important de companii fuzionează sau achiziționează alte companii din aceeași țară sau din țări diferite, fie prin negocieri, fie prin intermediul bursei de valori. Acest mecanism și tranzacțiile derulate sunt circumscrise de ceea ce este denumit „piața de achiziții și fuziuni” sau, preluat din limba engleză, piața de M&A (Mergers and Acquisitions).

Economiile de piață consolidate se restructurează și progresează preponderant prin intermediul achizițiilor și fuziunilor. Astfel, nicio companie cu întindere internațională nu a exclus posibilitatea creșterii sau dezvoltării prin achiziția sau fuziunea cu un alt participant la piață. Am putea spune că astfel de operațiuni au dus la obținerea poziției de lider mondial de către unele companii. Piața de M&A are câteva caracteristici care o deosebesc de alte piețe și amintesc numai de discreția cu care au loc negocierile și impactul, de multe ori major, asupra celor implicați și a economiilor locale sau regionale.

Pentru a releva influența PIB asupra pieței de M&A am luat în considerare date publice din perioada 2007-2018. În această perioadă pe piața europeană s-a înregistrat un număr de 459.862 de tranzacții închise, cu valori de tranzacționare de peste 38 de miliarde de euro. Cele mai importante tranzacții care au fost închise în această perioadă sunt în sectoare precum: sănătate, energie, industrie și telecomunicații.
Spre deosebire de majoritatea țărilor din Uniunea Europeană, unde perioada comunistă nu a întrerupt cursul firesc al economiei, în România operațiunile de achiziții și fuziunii au reapărut timid după 1990 și au căpătat o oarecare importanță abia după anul 2000. Anii 2005-2007 au fost considerați ani de vârf pentru piața de fuziuni și achiziții de dinaintea perioadei de criză. Începând cu anul 2008 piața de M&A a avut de suferit din cauza crizei economice, revenirea la valorile anterioare realizându-se cu dificultate. Astfel activitatea de fuziuni și achiziții a fost afectată atât în privința numărului de tranzacții, cât și în privința valorii de tranzacționare. Anul 2010 a înregistrat cea mai mică valoare a pieței (0,9 miliarde de euro – tranzacții cu valoare comunicată). În ultimii ani, piața de M&A din România s-a transformat într-o piață a cumpărătorului.

În perioada 2007-2018 au fost înregistrate aproximativ 1.240 tranzacții închise, printre sectoarele economice în care aceste au avut loc numărându-se: industria, sănătatea, tehnologia, telecomunicațiile, serviciile financiare și serviciile bancare. Redresarea pieței autohtone de M&A a fost mai lentă decât ceea ce s-a petrecut pe plan european, abia începând cu anul 2011 înregistrându-se tendință crescătoare. Numărul tranzacțiilor închise în anul 2014 a depășit nivelul de dinaintea crizei, cu o valoare a pieței de 2,4 miliarde de euro. Anul 2017, caracterizat de către consultanți ca fiind cel mai bun an pentru piața de M&A, a fost un an cu valori record pentru cele mai importante tranzacții, acestea situându-se între 100 și 500 de milioane de euro. În anul 2018 au fost înregistrate în jur de 100 de tranzacții. 14 dintre acestea au avut o valoare comunicată de cel puțin 100 de milioane de euro, iar valoarea medie a fost de 50 de milioane de euro.
Evaluarea activității unei economii naționale dintr-o anumită perioadă se realizează cu ajutorul indicatorilor economici. Astfel, Produsul Intern Brut (PIB) reprezintă un indicator sintetic care relevă, printre altele, nivelul de dezvoltare. Mai mult, PIB-ul este un indicator macroeconomic esențial pentru comparații statistice atât la nivel național sau internațional, cât și la nivel regional.

Pentru relevarea influenței PIB – în fapt, a ratei de creștere a indicatorului – în piața de M&A am comparat variația ratei de creștere a PIB cu două caracteristici ale pieței de M&A: valoarea totală a tranzacțiilor (Graficul 1) și numărul tranzacțiilor (Graficul 2).
Conform Graficului 1, în situația în care rata de creștere a PIB a înregistrat valori negative, cum este cazul anilor 2009 (-5,5%) și 2010 (-3,9%), valoarea tranzacțiilor din piața de M&A a fost una redusă: 1,3 miliarde euro și respectiv 0,9 miliarde euro. În perioada 2014-2017, rata de creștere a PIB a înregistrat valori pozitive și în creștere de la un an la altul, tendință urmată și de valoarea tranzacțiilor din piața de M&A. Astfel, pentru anul 2017 valoarea tranzacțiilor s-a ridicat la 3,7 miliarde euro, iar pentru anul 2018 la 1,9 miliarde euro (valori comunicate). Desigur aceste valori nu reflectă în totalitate realitatea, o parte importantă a tranzacțiilor nefiind comunicate (totalul estimat pentru 2017 este de 4,6 miliarde de euro, iar pentru anul 2018 de 4,3 miliarde de euro).

Graficul 1. Evoluția valorii pieței de M&A și a ratei de creștere a PIB-ului, 2009-2018

Conform Graficului 2, în situația în care rata de creștere a PIB înregistrează valori negative, numărul tranzacțiilor închise este în creștere. Astfel, pentru anul 2009 rata de creștere a PIB este de -5,5%, iar în acest an s-au închis 87 de tranzacții. Pe de altă parte, numărul de tranzacții scade în perioadele de creștere economică. Astfel, anul 2017 a avut o creștere importantă a PIB, acompaniată de o scădere a numărului de tranzacții.

Graficul 2. Evoluția nr. de tranzacții pe piața de M&A și a ratei de creștere a PIB-ului, 2009-2018

Din analiza celor două grafice putem concluziona, în primul rând, că numărul de tranzacții este cumva invers proporțional cu rata de creșterea a PIB-ului, ceea ce evidențiază o ofertă mare de firme la nivelul pieței de M&A atunci când economia este în recesiune și o ofertă mică atunci când există creștere economică. În al doilea rând, valoarea totală a tranzacțiilor este oarecum direct proporțională cu rata de creștere a PIB-ului, în sensul că firmele sunt mult mai dispuse să se implice în fuziuni și achiziții, să investească, atunci când economia este în plină expansiune.
În ultimii ani România a avut o rată de creștere a PIB-ului pozitivă, fapt ce a reprezentat o oportunitate de achiziții și fuziuni pentru investitorii străini. Efectul investițiilor este unul benefic pentru piața analizată, generarea unui efect de spirală ascendentă fiind posibilă prin menținerea unui climat propice dezvoltării afacerilor.