INSCOP: Majoritatea românilor crede că deciziile greșite luate de autoritățile din România au crescut prețul energiei electrice

Date:

A patra ediție a deja consacratului Barometru al Securității Energetice a fost lansată ieri, 7 decembrie 2022, în cadrul unui eveniment care s-a desfășurat la Sala de Consiliu a Facultății de Sociologie și Asistență Socială.

„Barometrul Securității Energetice, ediția a IV-a, noiembrie – decembrie 2022” a fost realizat de INSCOP Research la comanda Laboratorului de Analiză a Războiului Informaţional şi Comunicare Strategică din cadrul Institutului de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale „Ion I. C. Brătianu” al Academiei Române (ISPRI). Analiza datelor a fost realizată de INSCOP Research cu sprijinul think-tank-ului Strategic Thinking Group/Grupul de Gândire Strategică.

Remus Ștefureac, director INSCOP Research: „În contextul crizei energetice, atrage atenția faptul că românii au o atitudine generoasă în ceea ce privește ajutorarea la nevoie cu gaze naturale a altor țări (aproape 60%). Solidaritatea crește semnificativ în ceea ce privește ajutorarea de către România a Republicii Moldova cu gaze naturale în caz de criză/urgență, aproape 80% din populație fiind de acord cu acest lucru.”

Direcția țării

74,8% dintre români cred că țara se îndreaptă într-o direcție greșită, (față de 74,9% în septembrie 2019, 61,7% în iunie 2020 și 68% în mai 2021), în timp ce 20% sunt de părere că lucrurile merg într-o direcție bună (față de 17,4% în septembrie 2019, 27% în iunie 2020 și 26% în mai 2021. 5,3% nu știu sau nu răspund la această întrebare.

Încrederea în instituții

Armata și Biserica sunt instituțiile în care românii au cea mai mare încredere. Astfel, 62,9% declară că au încredere multă și foarte multă în Armată (față de 64% în septembrie 2019, 77,5% în iunie 2020 și 69,7% în mai 2021), respectiv 58,7% în Biserică (față de 55,2% în septembrie 2019, 60,1% în iunie 2020 și 64% în mai 2021).

Pe următoarele poziții se situează NATO cu 49,6% încredere multă și foarte multă (față de 52,2% în septembrie 2019, 49,9% în iunie 2020 și 49,9% în mai 2021)., Academia Română cu 49,2% (față de 45,3% în septembrie 2019, 55,3% în iunie 2020 și 53,7% în mai 2021), Poliția cu 44,6% (față de 33,2% în septembrie 2019, 49,5% în iunie 2020 și 39,1% în mai 2021) și Uniunea Europeana cu 44,1%(față de 51,4% în septembrie 2019, 51,1% în iunie 2020 și 51,1% în mai 2021).

În Președinție au încredere multă și foarte multă 17,3% dintre români (față de 39,9% în septembrie 2019, 36,5% în iunie 2020 și 25,3% în mai 2021), în Guvern 14,1% (față de 12,6% în septembrie 2019, 20,7% în iunie 2020 și 17,2% în mai 2021), iar în Parlament 7,4% (față de 9,2% în septembrie 2019, 18% în iunie 2020 și 12,2% în mai 2021).

Cauze criză energetică

51,5% dintre respondenți își exprimă acordul cu afirmația „Războiul declanșat de Rusia în Ucraina reprezintă principala cauză a crizei energetice din Europa”, în timp ce 45,7%își exprimă dezacordul, iar 2,7% nu știu sau nu răspund.

Întrebați care cred că este principala cauză a creșterii prețurilor la energie electrică în România, 28,2% dintre români menționează evoluțiile prețurilor de pe plan internațional, 69,7% deciziile greșite luate de autoritățile din România, iar 0,5% altă cauză. Ponderea non-răspunsurilor este de 1,7% din total eșantion.

Evaluare măsuri de combatere a crizei energetice

43,1% dintre români cred că plafonarea facturilor la energie pentru populație a fost o măsură foarte eficientă sau destul de eficientă. 23,8% cred că măsura a fost total ineficientă, iar 29,7% destul de ineficientă. 3,3% din total eșantion nu știu sau nu răspund.

36,7% dintre respondenți cred că măsurile de sprijin pentru spitale, școli și instituții de servicii sociale foarte eficiente sau destul de eficiente. 25,5% dintre participanții la sondaj apreciază că măsurile au fost total ineficiente, iar 31,9% destul de ineficiente. Ponderea non-răspunsurilor este de 5,8% din total eșantion.

31,4% dintre respondenți consideră că măsurile de sprijin pentru întreprinderile mici și mijlocii au fost foarte eficiente sau destul de eficiente, au fost total ineficiente 27,3% dintre cei intervievați. 32,8% sunt de părere că măsurile adoptate în acest sens au fost destul de ineficiente, 27% destul de eficiente, iar 4,4% foarte eficiente. 8,4% din total eșantion nu știu sau nu răspund la această întrebare.

25,1% dintre români cred că că măsurile de sprijin pentru industria românească au fost foarte eficiente sau destul de eficiente. 33,3% dintre participanții la sondaj apreciază că măsurile au fost total ineficiente, iar 34,9% destul de ineficiente. Ponderea non-răspunsurilor este de 6,7% din total eșantion.

Evaluare compensare prețuri carburanți

45,2% dintre respondenți își exprimă acordul cu afirmația „Compensarea cu 50 de bani a prețului carburanților (benzină, motorină) a fost o măsură bună care s-a simțit în buzunarele șoferilor”, în timp ce 52,8% își exprimă dezacordul, iar 2% nu știu sau nu răspund.

Încredere măsuri UE în criza energetică

Întrebați câtă încredere au în capacitatea UE de a lua măsuri eficiente pentru a opri creșterea prețurilor la energie, 37,8% dintre participanții la sondaj spun că au foarte puțină încredere/deloc, 37,8% destul de puțină, 16,7% destul de multă, 6,1% foarte multă. Nu știu sau nu răspund la această întrebare 1,6%.

Energia verde – soluție pentru a crește independența energetică a UE

15,5% dintre cei intervievați cred că dezvoltarea producției de energie din surse verzi poate fi o soluție pentru a crește independența energetică a UE în foarte mică măsură, 28,5% în destul de mică măsură, 32,7% în destul de mare măsură, 20,3% în foarte mare măsură. 3% din total eșantion nu știu sau nu răspund.

Mecanism european de întrajutorare

În condițiile în care UE vrea să implementeze un mecanism de întrajutorare cu gaze naturale între statele membre în cazul unei urgențe/crize, 59,6% dintre români spun că ar fi de acord ca România să ajute la nevoie alte țări membre cu gaze naturale. 38,7% se opun unei astfel de idei, iar 1,7% nu știu sau nu răspund.

Ajutor Republica Moldova

78% dintre cei chestionați ar fi de acord ca România să ajute Republica Moldova cu gaze naturale în caz de criză/ urgență, în timp ce 20,5% se opun unei astfel de idei, iar 1,6% nu știu sau nu răspund.

Revenirea la o piață reglementată

Întrebați dacă revenirea la o piață reglementată ar fi o soluție bună pentru reducerea prețurilor la energie în România, 84,3% răspund că da, iar 13,3% că nu. Ponderea non-răspunsurilor este de 2,5% din total eșantion.

Subvenție cost energie vs. ajutor pentru creșterea eficienței energetice

35,5% dintre respondenți spun că preferă subvenția lunară de la stat pentru acoperirea costurilor cu energia (plafonare, compensare, ajutor de încălzire), în timp ce 60,8% preferă un ajutor de la stat pentru scăderea consumului și creșterea eficienței energetice a locuinței. 3,7% nu știu sau nu răspund.

Administrarea activităților din sectorul energetic

61,3% dintre cei intervievați consideră că statul este un administrator mai bun al activităților din sectorul energetic (petrol, gaze, electricitate) (față de 46,7% în mai 2021), în ce 29,7% sunt de părere că firmele private ar fi administratori mai buni în acest sens (față de 47% în mai 2021). Nu știu sau nu răspund 9,1%.

Controlul companiilor din sectorul energetic

79,7% dintre români cred că statul ar trebui să păstreze controlul la companiile din energie în care deține pachetul majoritar de acțiuni (față de 78,3% în mai 2021). La polul opus, 15,5% consideră că statul ar trebui să privatizeze companiile din energie în care mai deține pachetul majoritar de acțiuni (față de 17,9% în mai 2021). 4,8% nu știu, iar 0,7% nu răspund.

Leadership America

În opinia a 32,9% dintre români, Joe Biden conduce America mai bine decât Donald Trump. 27,4% sunt de părere că Biden conduce mai prost decât predecesorul său, iar 21,5% că actualul președinte american conduce la fel. Nu știu sau nu răspund 18,2% din total eșantion.

Aderarea României la Schengen

77,6% dintre participanții la sondaj sunt de acord cu afirmația „Faptul că România nu este în Schengen reprezintă o dovadă că țara noastră este tratată ca un membru de rangul al doilea în cadrul UE”. 19,3% își exprimă dezacordul cu afirmația, iar 3,1% nu știu sau nu răspund.

72,4% dintre români consideră că România a îndeplinit toate criteriile și va fi până la urmă primită în Schengen, în timp ce 22,1% sunt de părerea contrarie. Ponderea non-răspunsurilor este de 5,6%.

Alianța cu SUA și securitatea României

70,5% dintre români sunt de părere că alianța cu Statele Unite ale Americii este cea mai bună garanție de securitate pentru România față de 65,5% în septembrie 2019, 64,6% în iunie 2020 și 67,3% în mai 2021), în timp ce 25,9% își exprimă dezacordul față de 22,9% în septembrie 2019, 25,7% în iunie 2020 și 27,2% în mai 2021), iar 3,7% nu știu sau nu răspund.

Promovarea intereselor României în UE

46% dintre respondenți consideră că România își promovează bine interesele naționale în cadrul Uniunii Europene (față de 40,1% în mai 2021), în timp ce 50,1% sunt de părerea contrarie (față de 53,9% în mai 2021). Ponderea non-răspunsurilor este de 3,9%.

Încredere țări

SUA este țara în care românii au cea mai mare încredere, cu 55,6% încredere multă și foarte multă (față de 54,7% în mai 2021 și 48,9% în iunie 2020), urmată de Franța cu 51,8% și Germania cu 49% (față de 52,9% în mai 2021 și 44,5% în iunie 2020). 30,1% dintre respondenți declară că au încredere multă și foarte multă în Israel (față de 32,7% în mai 2021) și 26,5% în Ucraina. În China au încredere multă și foarte multă 21% dintre respondenți (față de 20,2% în mai 2021),  în Ungaria 16,7% (față de 14,8% în mai 2021 și 14,5% în iunie 2020), iar în Rusia doar 7,3% (față de 14,9% în mai 2021 și 8,8% în iunie 2020).

Încredere lideri internaționali

46,4%  dintre respondenți declară că au încredere multă și foarte multă în Emanuel Macron, președintele Franței. 38,8% au încredere multă și foarte multă în Joe Biden, președintele Statelor Unite ale Americii, 38,6% în Olaf Scholz, cancelarul Germaniei, iar 36,6%  în Volodimir Zelenski, președintele Ucrainei. În Viktor Orban, premierul Ungariei au încredere multă și foarte multă 15,1% dintre participanții la sondaj, iar  în Vladimir Putin, președintele Federației Ruse doar 7,5%.


Datele au fost culese prin metoda CATI (interviuri telefonice) în perioada 13 – 22 noiembrie 2022, volumul eșantionului multistadial stratificat fiind de 1174 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupație) pentru populația neinstituționalizată a României, cu vârsta de 18 ani și peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 2,86 %, la un grad de încredere de 95%.

Prezentarea grafică a datelor poate fi descărcată la: https://www.inscop.ro/wp-content/uploads/2022/12/Raport-BSE4-nov-dec-2022.pdf

Distribuie:

Coperta revistei

spot_img

Editorial

spot_img
spot_img

Opinii și analiza

spot_img

Recomandate
Recomandate

EY România: Anul 2023 va marca o nouă etapă în abordarea digitală a raportărilor și controalelor fiscale

Transparența și schimbul de informații la nivel internaţional vor...

Google sub lupa autorităților antitrust în SUA. Ar putea fi divizat gigantul?

Este oare posibil ca „era Google” să se apropie...

Peste 58% din români vor să își schimbe jobul în 2023, în timp ce 55,4% vor să facă o reconversie profesională în următorii 5...

Criză, scumpiri, război, sărăcie - cuvintele-cheie care ne guvernează...

România în proceduri de infringement și în domeniul energiei și climei

Comisia Europeană solicită CROAȚIEI, UNGARIEI și ROMÂNIEI să prezinte...