Inteligența Artificială: un fenomen prospectiv sau catalizator pentru o cultură organizațională centrată pe oameni?

Date:


de Claudia Sofianu, Partener,
liderul departamentului Impozit pe venit și contribuții sociale, EY România

Indiferent de instrumentele de forță de muncă, oamenii sunt cei care, în cele din urmă, au viziunea, construiesc și experimentează schimbările profunde din status quo-ul muncii. Șansele de creștere durabilă a afacerilor depind de gradul în care organizațiile păstrează o mentalitate centrată pe oameni în timp ce integrează noile tehnologii.

Capacitatea inteligenței artificiale generative (GenAI) de a converti datele introduse de utilizatori în produse valoroase – coduri personalizate, analize de date, rapoarte – reprezintă o realizare importantă. Forrester estimează cheltuielile pentru software de inteligență artificială la 64 de miliarde de USD până în 2025, într-o perioadă turbulentă în care transformarea digitală converge cu incertitudinile legate de piața muncii, economice și geopolitice. Fiecare provocare necesită ca organizațiile să se gândească la strategii de business multidimensionale care să maximizeze eficiența, să minimizeze costurile și riscurile și să cultive o forță de muncă pregătită pentru viitor.

Niciun instrument sau soluție unică nu poate aborda multitudinea de schimbări, provocări și potențiale oportunități cu care se confruntă forța de muncă modernă. Pe măsură ce organizațiile își rafinează abordările privind flexibilitatea în ceea ce privește modul și locul de desfășurare a activității, ele trebuie, de asemenea, să perfecționeze, să recalifice, să atragă și să rețină oamenii potriviți, în contextul unei curse în evoluție și de lungă durată pentru talente. Organizațiile trebuie să implementeze cele mai eficiente instrumente și procese pentru a crea valoare pe termen lung, investind, în același timp, în competențele, cariera și dezvoltarea personală a forței de muncă pentru a oferi angajaților o experiență profesională excepțională.

Pentru a realiza întregul potențial al inteligenței artificiale generative – sau al oricărei tehnologii – organizațiile trebuie să aducă o perspectivă holistică, centrată pe oameni, într-o lume a muncii din ce în ce mai digitală. În loc să se concentreze doar pe capacitățile IA generativă, este important să se ia în considerare modul în care utilizarea acesteia ar putea îmbunătăți atât realitățile operaționale, cât și cele experiențiale ale „următoarei normalități” a muncii.

Transformarea muncii digitale

Capacitatea sistemelor de inteligență artificială de a îmbunătăți experiența de lucru se răsfrânge deja asupra strategiilor de bugetare, angajare și operare ale companiilor globale. Potrivit raportului Future of Jobs Report al Forumului Economic Mondial, companiile anticipează o fluctuație susținută a pieței muncii, cu un accent din ce în ce mai mare pe investițiile în IA și pe potențialul de automatizare. Respondenții se așteaptă la o fluctuație de 23% a locurilor de muncă în următorii cinci ani, între crearea de noi roluri și reducerea altora. Categoriile de locuri de muncă cu cea mai mare creștere în raport cu dimensiunea lor în prezent sunt legate de tehnologie, cu specialiști în IA și învățare automată în topul listei.

Acest lucru corespunde cu concluziile sondajului EY 2023 Work Reimagined Survey, în care 84% dintre angajatori spun că se așteaptă să implementeze IA generativă în următoarele 12 luni. Această așteptare este asociată cu un sentiment general pozitiv în jurul tehnologiei, în special în ceea ce privește noile modalități de lucru. Atât dintre angajații, cât și dintre angajatorii care au răspuns la sondaj, un procent net pozitiv de 33% văd beneficii potențiale pentru productivitate și noi modalități de lucru, iar un procent net pozitiv de 44% văd beneficii pentru realitatea muncii flexibile.

Pentru angajați, acest optimism poate fi legat de potențialul inteligenței artificiale generative mai degrabă decât de experiența cu aceasta, deoarece doar 49% dintre angajați folosesc sau se așteaptă să folosească tehnologia în următorul an.

În timp ce potențialul inteligenței artificiale generative poate că a pătruns în mare parte în rândul publicului larg relativ recent, această perturbare este un capitol dintr-o transformare mai amplă a realităților muncii digitale. La fel ca și în cazul creșterii capacității și disponibilității instrumentelor și proceselor pentru munca la distanță și hibridă, GenAI poate schimba în mod fundamental felul în care mucim.

Este important de menționat că această integrare mai profundă a IA în lumea muncii nu înseamnă o înlocuire totală a oamenilor. În schimb, există probabil un procent de sarcini pentru fiecare angajat care ar putea fi sprijinit de instrumente de IA, dezvoltând capacitatea unei organizații, în timp ce îi echipează mai bine pe angajați. IA ar putea prezenta o primă schiță a unui proiect, dar oamenii bine pregătiți sunt cei care iau deciziile finale. Angajaţii sunt apoi eliberați pentru a se concentra pe sarcini cu valoare mai mare, alimentate de inovație și creativitate.

Cu toate acestea, este dificil să se realizeze întregul potențial al acestor instrumente fără un scop clar. Adoptarea tehnologiei doar de dragul tehnologiei comportă riscuri inerente: o tehnologie nouă plus un proces învechit nu va face decât să echivaleze cu un proces vechi și costisitor, creând o experiență inferioară pentru angajați și clienți. Valoarea mai durabilă a adoptării tehnologiei nu vine din ceea ce face tehnologia, ci din ceea ce poate face utilizatorul cu ea.

Colaborarea în domeniul IA

Organizațiile vor trebui să evalueze modul în care IA ar putea influența atât funcțiile de back-office, cât și activitatea cu care se confruntă clienții. De exemplu, IA ar putea fi gândită ca un asistent digital suplimentar care să preia sarcini analitice sau tehnice în volum mare într-o primă instanță. Angajații ar putea utiliza instrumentele de IA pentru sarcini banale sau repetitive. Studiul Digital Worker Experience Survey de la Gartner a constatat că 47% dintre lucrătorii digitali au dificultăţi în a găsi informațiile sau datele necesare pentru a-și îndeplini eficient sarcinile, ceea ce reprezintă o oportunitate pentru instrumentele alimentate de IA și tehnologiile de colaborare pentru a crește eficiența.

Mai amplă pentru utilizarea internă este influența IA generativă în cadrul funcțiilor de business, cum ar fi HR și Payroll. Instrumentele de IA pot efectua analize continue asupra indicatorilor de performanță ai angajaților și pot recomanda oportunități de formare și perfecționare. Prin intermediul acreditărilor și autentificării individualizate, instrumentele de IA pot oferi diferite niveluri de informații adecvate vechimii și funcției solicitantului. Aceste sarcini digitale pot funcționa independent, 24 de ore din 24, permițând furnizarea constantă de rapoarte.

Capacitatea inteligenței artificiale generative de a identifica oportunități de formare pentru angajați poate contribui, de asemenea, la o evaluare generală a competențelor pe care organizațiile le au acum și de care vor avea nevoie în viitor. Capacitatea de a personaliza aceste tehnologii poate permite noi modalități de a crea un traseu de dezvoltare a carierei în acord cu experiența angajaților și cu nevoile de business.

Este important de menționat că implementarea la nivel de organizaţie a inteligenței artificiale generative cu seturi mari de date și materiale confidențiale poate contribui la ușurarea exercițiilor de conformitate, creând în același timp și zone de risc potențial. Aceste instrumente de IA construite în acest scop pot automatiza colectarea, curățarea și interpretarea datelor, rezumând în același timp constatările și oferind recomandări pornind de la acestea. Aceste sarcini trebuie să fie realizate în contextul cadrului de guvernanță etică a IA al unei organizații. 

Creșteri ample ale productivității în toate sectoarele și ocupațiile

Magnitudinea plusului de productivitate generat de GenAI va depinde de viteza de difuzare a acesteia în cadrul organizațiilor și industriilor. Deși GenAI a generat deja multe inovații, încă nu a arătat un efect vizibil și semnificativ în datele agregate privind productivitatea. Creșterea productivității generată de GenAI va avea loc probabil cu un decalaj, deoarece, în general, a existat o întârziere mare între apariția tehnologiilor care schimbă paradigme și difuzarea lor în economie și în societate.

În timp ce majoritatea progreselor tehnologice anterioare s-au concentrat pe automatizarea muncii manuale, GenAI este gata să revoluționeze automatizarea sau asistența în funcții cognitive complexe, cum ar fi analiza predictivă sofisticată, modelarea interactivă a datelor 3D, procesarea avansată a limbajului natural pentru rezumarea documentelor și dezvoltarea de algoritmi complicați pentru învățarea automată. Se așteaptă ca utilizarea sa să acopere o gamă largă de sectoare, ocupații și sarcini.

Ca atare, lucrătorii din domeniul informatic și cel al cunoștințelor dintr-o gamă diversă de sectoare sunt pregătiți să resimtă un impact semnificativ ca urmare a difuzării și integrării instrumentelor de inteligență artificială. Aceste sectoare includ, dar nu se limitează la, tehnologie, sectorul bancar, științele vieții și comerțul cu amănuntul. În aceste domenii, GenAI oferă, în mod specific, îmbunătățiri substanțiale ale productivității în patru domenii-cheie prin realizarea unei game largi de competențe:

1. Asistență administrativă: care include roluri precum reprezentanții serviciului de asistență pentru clienți care pot valorifica GenAI pentru gestionarea interogărilor complexe, angajații care utilizează GenAI pentru recuperarea eficientă a datelor, editorii care utilizează GenAI pentru proiecte avansate de machetare, managerii de inventar care utilizează GenAI pentru gestionarea predictivă a stocurilor și asistenții de cercetare care valorifică GenAI pentru colectarea și analiza datelor.

2. Operațiuni comerciale și financiare: care acoperă roluri precum analiștii financiari care pot utiliza GenAI pentru o înțelegere mai profundă a pieței, specialiștii în resurse umane care aplică GenAI în atragerea și gestionarea talentelor, logisticienii care utilizează GenAI pentru soluții optimizate pentru lanțul de aprovizionare și analiștii de credite care utilizează GenAI pentru evaluări mai precise ale riscului de credit.

3. Științele vieții, fizice și sociale: care cuprinde roluri precum cercetătorii din domeniul medical care utilizează GenAI în descoperirea de medicamente și medicina personalizată, economiștii care folosesc GenAI pentru previziuni economice complexe și tehnicienii din domeniul biologiei care utilizează GenAI în proiectarea experimentală și interpretarea datelor sau politologii care utilizează GenAI pentru modelarea predictivă a tendințelor politice.

4. Matematică și programare pe calculator: care include dezvoltatorii de software care integrează GenAI pentru a crea aplicații mai sofisticate și cercetătorii de date care utilizează GenAI pentru analize predictive avansate și dezvoltarea de modele de învățare automată.

În aceste domenii majore, GenAI se prezintă nu doar ca un instrument, ci ca o forță transformatoare, remodelând modul în care sunt abordate și executate sarcinile, ceea ce poate duce la niveluri de eficiență și inovare fără precedent. 

Coperta revistei

spot_img

Editorial

spot_img
spot_img

Opinii și analiza

spot_img

Recomandate
Recomandate

Restart Energy a finalizat un proiect fotovoltaic pentru compania Dip&Gip, în valoare totală de peste 200.000 de euro

Restart Energy a finalizat construcția și instalarea unui...

ANALIZĂ XTB Radu Puiu: Coolcationing, noua tendință în turism pe fondul încălzirii globale

În lumina actualei crize climatice, oamenii își reorientează destinațiile...

ASE 4.0 – INVESTIȚII PENTRU DIGITALIZAREA UNIVERSITĂȚII 

Academia de Studii Economice din București – liderul învățământului...