KPMG: Inflația și temerile legate de lanțurile de aprovizionare se estompează, dar economia globală continuă să se confrunte cu incertitudini

Date:

 

  • Scăderile accentuate ale inflației depășesc unele dintre provocările recente pentru economia globală.
  • Băncile centrale se apropie de sfârșitul ciclului de întărire a politicii monetare, parțial ca răspuns la tensiunile recente din sistemul bancar.
  • Reducerea presiunilor pe lanțurile de aprovizionare și rezilienţa pieței forței de muncă sprijină redresarea economică, dar incertitudinea privind perspectivele de viitor rămâne ridicată.
  • KPMG estimează o creștere a PIB-ului global de 2,1% și o inflație de 5,3% pentru 2023.

Perspectivele economiei globale au luat o turnură pozitivă în prima parte a anului 2023, pe măsură ce presiunile inflaționiste au început să se atenueze. Dar, după cum arată cea mai recentă prognoză KPMG, menținerea tensiunilor geopolitice și provocările interne în piețe cheie încetinesc revenirea economică la rate susținute de creștere. Prețurile globale ale energiei au revenit la nivelurile anterioare invaziei din Ucraina. Acest fapt, combinat cu reducerea prețurilor mărfurilor și alimentelor, ne așteptăm să contribuie la diminuarea presiunilor inflaționiste pentru restul anului 2023.

În pofida recentelor știri pozitive privind inflația, marile economii ale lumii – cel mai recent Marea Britanie și SUA – se confruntă cu presiuni interne, fapt ce întârzie ameliorarea sustenabilă a condițiilor în aceste piețe și scăderea sustenabilă a inflației. Situația nuanțată și complexă din fiecare țară, regiune și teritoriu exercită o presiune fără precedent asupra băncilor centrale, generând temeri că inflația de bază ar putea rămâne ridicată pe o perioadă mai îndelungată de timp și că prețurile vor rămâne ridicate, având în vedere condițiile economice încordate, inclusiv cele legate de piața forței de muncă. Îngrijorările legate de buna funcționare a sistemul bancar internațional ar putea complica și mai mult lucrurile pentru băncile centrale, care vor fi nevoite să includă riscurile legate de stabilitatea financiară în planurile de readucere a inflației la țintă.

KPMG estimează o creștere a PIB-ului global de 2,1% în 2023 și 2,6% în 2024, în timp ce inflația globală este de așteptat să scadă la 5,3% în 2023 și apoi la 3,2% în 2024, iar rata șomajului este preconizată să rămână stabilă în 2023, la 5,2%, înainte să crească la 5,4% în 2024.

„În pofida rezilienţei pieței forței muncii și a îmbunătățirii perspectivelor inflației, ne așteptăm ca creșterea economică globală să fie relativ modestă în următorii doi ani și să rămână sub media sa pe termen lung. Creșterea globală este de așteptat să fie influențată de redresarea economiei chineze și de un avans relativ puternic în unele piețe emergente, în timp ce zona euro și economia SUA vor contribui mai puțin la aceasta în următorii doi ani. Riscurile la adresa perspectivelor rămân în mare parte ridicate, având în vedere volatilitatea de pe piețele financiare. Economia globală a suferit o serie de șocuri semnificative în ultimii trei ani – pandemia de Covid-19 și conflictul Rusia-Ucraina – și s-a confruntat cu o creștere majoră a datoriei publice și a ratelor dobânzilor de către băncile centrale. Este posibil ca ramificațiile unora dintre aceste măsuri să aibă un efect întârziat și încă rămâne să vedem impactul lor total și modul în care interacționează”, spune Yael Selfin, economist șef, KPMG în Marea Britanie.

Deteriorarea finanțelor publice din ultimii trei ani va limita efectul politicii fiscale în stimularea creșterii economice. Guvernele din întreaga lume au cheltuit sume semnificative, mai întâi pentru a-și proteja economiile de efectele Covid-19 și, ulterior, pentru a proteja gospodăriile și întreprinderile de prețurile mai mari la energie. Aceste acțiuni au dus datoria publică la niveluri istorice ridicate, lăsând astfel mai puțin spațiu pentru politici fiscale expansioniste. Cheltuielile federale sunt preconizate să scadă în SUA, în pofida avansului cheltuielilor cu infrastructura, în timp ce în China sprijinul fiscal s-ar putea intensifica, ca urmare a redeschiderii economiei. Majorarea ratelor dobânzilor a făcut ca aceste niveluri mai mari ale datoriilor să devină mai costisitoare, punând și mai multă presiune asupra finanțelor guvernamentale.

Presiunea asupra lanțurilor globale de aprovizionare a scăzut semnificativ în ultimele luni, în timp ce costurile de transport s-au redus și ele. Acest lucru ar trebui să contribuie la atenuarea unor presiuni inflaționiste și la îmbunătățirea capacității de aprovizionare. Comerțul global rămâne la un nivel relativ redus, deși ne-am aștepta să se redreseze în acest an, pe măsură ce fluxurile comerciale se normalizează odată cu redeschiderea economiei chineze. Este de așteptat ca tensiunile geopolitice să continue să exercite o oarecare presiune asupra fluxurilor comerciale pe termen mediu. Se așteaptă, de asemenea, ca consumul privat să crească în acest an, pe măsură ce încrederea consumatorilor în Europa se îmbunătățește, deși ea continuă să rămână încă la un nivel relativ scăzut.

„Cum revenim la o creștere sustenabilă, pe termen lung, este marea întrebare cu care se confruntă consiliile de conducere ale companiilor și decidenții politici din întreaga lume în acest moment. Unele dintre cele mai mari temeri legate de inflație – avansate pe scară largă la sfârșitul anului trecut – au fost atenuate de acțiuni politice directe și proactive, orientate în special spre reducerea prețurilor la energie. Există, de asemenea, semne că prețurile altor mărfuri și alimente încep în sfârșit să scadă – ajutând consumatorii și companiile care s-au confruntat cu o criză semnificativă  a fluxurilor financiare.

Acțiunile întreprinse în lunile următoare vor juca probabil un rol semnificativ în ritmul și natura redresării economice la nivel mondial. Prognozele KPMG arată că nivelul de ocupare al forței de muncă ar trebui să rămână robust, chiar și având în vedere anunțurile recente de concediere din domeniul sectorului de tehnologie – un semn că întărirea pieței muncii din perioada post-pandemie arată puține semne de relaxare. Este un indiciu al complexității cu care se confruntă lumea astăzi. Cifrele favorabile privind ocuparea forței de muncă sunt adesea prezentate ca un exemplu de condiții dinamice ale pieței, dar ele pot reflecta, de asemenea, provocările cu care se confruntă băncile centrale în timp ce încearcă să jongleze cu așteptările salariale, condițiile de creditare înăsprite și pericolul mereu prezent ca orice escaladare a conflictului în Ucraina ar putea aduce inflația înapoi în prim plan. Avantajul unei piețe puternice a muncii, împreună cu un nivel relativ ridicat al economiilor personale în rândul consumatorilor – în special în Europa și America – înseamnă că am putea începe să vedem un avans mai robust al consumului, conducând la o revenire către o creștere internă mai lentă dar constantă pe piețele cheie”, potrivit Regina Mayor, Principal, Senior Energy Advisor, KPMG în S.U.A.

Creșterea economică a României a depășit așteptările în 2022, avansând cu 4,8%. O contribuție sporită a investițiilor la creșterea PIB, îndeosebi în a doua parte a anului 2022, a contrabalansat încetinirea consumului privat. Este de așteptat ca acest impuls să continue și în 2023, deși cu o intensitate mai redusă, datorită impactului negativ pe care ratele mai mari ale dobânzilor îl va avea asupra ritmului de creștere economică. Cu toate acestea, economia României este de așteptat să avanseze cu 2,5% în 2023, cea mai mare rată dintre țările UE din regiune. Inflația a atins peste 16% la sfârșitul anului trecut, însă previziunile pentru 2023 indică o înjumătățire a acesteia, determinată de scăderea prețurilor la materiile prime și energie.

Ramona Jurubita, KPMG

„Inflația este văzută de multe companii din România ca o provocare cheie în contextul macroeconomic actual. În timp ce creșterea cu 18% a salariului minim de la începutul anului 2023 va ajuta gospodăriile să recupereze o parte din puterea de cumpărare erodată de inflație, sprijinind astfel consumul, această creștere semnificativă ar putea menține și o presiune ascendentă asupra inflației viitoare. Sentimentul economic s-a îmbunătățit marginal în ultimul an, iar perspectivele de creștere au rămas bune. În ultimele trimestre s-a înregistrat un avans al investițiilor în economie, iar menținerea acestei tendințe, sprijinită de sumele substanțiale oferite prin Facilitatea de Redresare și Reziliență a UE, ar fi benefică pentru creșterea economică și ar ajuta la reducerea dezechilibrelor macroeconomice existente” spune Ramona Jurubiță, Country Managing Partner la KPMG în România.

Rezultatele studiului pot fi consultate aici.

Coperta revistei

spot_img

Editorial

spot_img
spot_img

Opinii și analiza

spot_img

Recomandate
Recomandate

Studiu EY: politici și controverse fiscale – ce ar trebui să aibă în vedere companiile în acest an? 

Reformele fiscale globale implementate de guvernele din întreaga lume...

Rottaprint, investiții de peste 60 milioane euro în 33 de ani de activitate

Compania Rottaprint, prima tipografie flexografică cu acționat 100% românesc,...

Analiză iBanFirst asupra unor eventuale devalorizări competitive în Asia

O analiză făcută de fintech-ul iBanFirst relevă preocupările pieței...

VELUX a consumat în 2023 energie electrică obținută 100% din surse regenerabile 

Producătorul de ferestre de mansardă VELUX Group a lansat...