_________________
de Marius Bogdan Petre
membru al Asociației pentru Studii și Prognoze Economico-Sociale(ASPES)
Dacă vorbim de necesitatea de A STRÂNGE CUREAUA, ca să nu sufere doar Poporul, politicienii ar trebui să demonstreze solidaritate cu acesta și să decidă că Parlamentul României va avea maximum 300 de parlamentari, conform referendumului din 2009, aprobat de judecătorii Curții Constituționale.
De asemenea, Guvernul României ar trebui să aibă 50-60 de secretari de stat nu 200 cum are acum; și număr maxim de 12 ministere, ale căror sedii centrale vor fi transferate treptat în Palatul Parlamentului sau în clădirea aflată în paragină în centrul Bucureștiului și cunoscută drept Casa Radio, unde există o suprafață imensă pentru curte, cu parcări.
Reduceți drastic numărul de membri de partid din administrația publică locală și centrală prin scăderea numărului total de unități administrativ-teritoriale și a numărului instituțiilor publice.
Bucureștiul ar trebui să aibă o singură administrație, care va include și actualele localități din Ilfov.
În acest sens, am putea avea în vedere înființarea unității administrativ teritoriale (UAT) a Zonei Municipiului București (ZMB), cu capitala la București, zonă care include Bucureștiul, județul Ilfov și părți din fostul județ Călărași până la Oltenița la Dunăre și estul fostului județ Giurgiu constituit de valea râului Argeș, pe linia Bolintin Vale-Grădinari-Buturugeni-Mihăilești-Adunații Copăceni-Gostinari-Hotarele, înființându-se și un Consiliu General al Zonei Municipiului București, condus de un președinte ales prin vot universal, desființându-se sectoarele ca subdiviziuni adminitrativ-teritoriale distincte, fără a le desființa ca subdiviziuni de dezvoltare ale Bucureștiului cu autonomie limitată, asigurându-se o dezvoltare unitară a Bucureștiului, din punct de vedere al concepției urbanistice și edilitare, fără “pasări” de responsabilitate între Primăria Municipiului București și primăriile de sectoare, ca în prezent, precum și o gestionare eficientă a unui buget ce devine colosal de mare, capabil să asigure abordarea unor proiecte integrate de foarte mare anvergură în domeniul infrastructurii de orice fel.
Prima măsură ar putea fi propunerea concretă de reformă, de debirocratizare masivă, imediată și fără modificarea Constituției, pentru ca județele României și orașele lor de reședință, după comasare, să fie următoarele:
1.Județul Alba se desființează, comasându-se prin fuziune cu județul Sibiu, iar reședința este în municipiul Sibiu;
2. Județul Arad se desființează, comasându-se prin fuziune cu județul Timiș, iar reședința este în municipiul Timișoara (orașele Timișoara și Arad, aflate la mai puțin de 50 de km distanță, pot fi unite în viitor);
3. Județul Argeș comasează prin fuziune cu județul Vâlcea care se desființează, iar reședința este în municipiul Pitești;
4. Județul Bacău comasează prin fuziune județul Vaslui care se desființează, iar reședința este în municipiul Bacău;
5. Județul Bihor comasează prin fuziune județul Sălaj care se desființează, iar reședința este în municipiul Oradea;
6. Județul Bistrița-Năsăud se desființează, comasându-se prin fuziune cu județul Cluj, iar reședința este în municipiul Cluj;
7. Județul Botoșani se desființează, comasându-se prin fuziune cu județul Suceava, iar reședința este în municipiul Suceava;
8. Județul Brașov comasează prin fuziune județul Covasna care se desființează, iar reședința este în municipiul Brașov;
9. Județul Brăila se desființează și comasează prin fuziune cu județul Galați, iar reședința este în municipiul GALAȚI (care fuzionează cu municipiul BRĂILA – AICI S-AR FACE CEL MAI MARE POL DE DEZVOLTARE DUPĂ BUCUREȘTI);
10. Județul Buzău fuzionează prin absorbție cu Județul Vrancea care se desființează, iar reședința este în municipiul Buzău;
11. Județul Hunedoara comasează prin fuziune județul Caraș-Severin care se desființează, iar reședința este în municipiul Deva;
12. Județul Constanta comasează prin fuziune județul Tulcea care se desființează, iar reședința este în municipiul Constanța;
13. Județul Dolj comasează prin fuziune județul Olt care se desființează, iar reședința este în municipiul Craiova;
14. Județul Mehedinți comasează prin fuziune județul Gorj care se desființează, iar reședința este în municipiul Turnu Severin;
15. Judetul Mureș comasează prin fuziune județul Harghita care se desființează, iar reședința este în municipiul Târgu – Mureș;
16. Judetul Ialomița comasează prin fuziune județul Călărași care se desființează, iar reședința este în municipiul Slobozia/Călărași (vezi despre ZMB);
17. Județul Iasi comasează prin fuziune județul care Neamț care se desființează, iar reședința este în municipiul Iași;
18. Județul Ilfov se comasează prin fuziune cu Consiliul General al Municipiului București, iar reședința este în municipiul București (vezi despre Zona Municipiului București – ZMB);
19. Județul Maramureș comasează prin fuziune județul Satu Mare care se desființează, iar reședința este în municipiul Baia- Mare;
20. Județul Prahova comasează prin fuziune județul Dâmbovița care se desființează, iar reședința este în municipiul Ploiești;
21. Județul Giurgiu comasează prin fuziune județul Teleorman care se desființează, iar reședința este în municipiul Giurgiu (vezi despre Zona Municipiului București – ZMB).
AVANTAJELE REFORMEI:
Dispar 21 se structuri de comandă în forțele de ordine (care nu se desființează ci trec la noul județ rezultat din comasare), 21 de direcții de cultură, 21 de direcții de agricultură, 21 de direcții de sport, 21 de direcții de mediu, etc…
Dispar 21 de posturi de prefect…42 de subprefect (cu toate cabinetele aferente).
Încetează în virtutea legii mandatele a 21 de posturi de președinți de consilii județene…42 de vicepreședinți (cu toate cabinetele aferente) și a sute de consilieri județeni.
Se rezolvă cererile de sedii pentru justiție, licee, etc, în 21 de județe, în fostele prefecturi + consilii județene sau alte solicitări (MAI, MApN, SRI, etc).
De analizat ar fi propunerea de mai jos care ar fi o schimbare MAJORĂ de natură să revoluționeze relația CENTRU-TERITORIU și să întărească în fapt puterea centrală, descentralizând totodată și decizia în județe):
Desființarea funcției de „prefect” ca și a celei de „subprefect” (care au devenit decorative și lipsite de un conținut real de putere), transferându-se decizia către reprezentanții autorităților locale (președintele consiliului județean ALES de comunitate și în fața căreia răspunde), iar Guvernul va putea avea în gestiune, printr-un „Reprezentant Special al Guvernului”, din cadrul unui Departament al Reprezentanților Speciali în cadrul Ministerului Afacerilor Interne, doar competențe limitate în partea de ordine publică, situații de criză sau de urgență, analiza legalității actelor emise de autoritățile locale (pentru a preveni derapaje anticonstituționale, juridice, administrative sau de altă natură, apreciate astfel de Guvern).
Cu acordul C.S.A.T. s-ar putea merge mai departe unificând sub S.R.I, prin fuziune, cu D.G.I.P.I. de la M.A.I, cu excepția componentei „protecție internă” care va verifica integritatea personalului M.A.I.
De asemenea, S.P.P. ar trebui să treacă la M.Ap.N., iar S.T.S ., fuzionează cu S.R.I.
Este simplu să calculăm nu doar eficiența măsurilor prin scurtarea lanțului de decizie și comandă, dar să vedem ce economie de bani se face doar din eliminări de funcții de conducere și paralelisme eliminate! se calcă pe bocanci acum și au atribuții similare!
Comunele sub 5 mii de locuitori, orașele sub 10 mii de locuitori se comasează sau nu mai beneficiază de nicio finanțare de la Bugetul de Stat, cu excepția școlilor, spitalelor, poliției, etc, iar comunele/orașele periurbane devin cartiere ale orașelor de care sunt lipite!
