de Petre Bogdan
membru al Asociației pentru Studii și Prognoze Economico-Sociale
Din păcate, așa cum am scris anul trecut în mai multe articole, nenorocirea garanțiilor fără acoperire emise de diverse entități sub nasul sau, mai grav, cu acordul autorităților române, s-a adeverit întru totul, foarte rapid și cu consecințe catastrofale pentru România…
Știiiiiiu, sunt pesimist, rău, dar realist și, deși BNR-ul a închis, radiat sau suspendat toate IFN-urile care au emis garanții de tot felul pentru licitațiile organizate de către Statul Român, iar ASF-ul a închis o societate de asigurări care a speculat la maxim carențele legislative în domeniu, m reacționat, ca de obicei, reactiv și lent, deși știam de exemplu că societatea de asigurări a cărei solvabilitate/lichiditate era mult „pe minus” raportat la expunerea din piață, indiferent că vorbim de RCA/CASCO sau garanții!
Trecând peste „seninătatea” Guvernului și a Parlamentului, BNR-ul a reacționat și a schimbat Regulamentul 20/2009 pentru funcționarea IFN-urilor care doresc să emită angajamente/instrumente de plată/garantare, celebrele „garanții”… Printre cele mai importante schimbări este cea a capitalului social, care a ajuns la minim 3.000.000 euro, bani reali, în cont, pe tot parcursul funcționării societății.
Un alt aspect important, blocat tot de către BNR prin modificările aduse, este faptul ca nu se mai poate emite nici o garanție până nu este aprobat noul acționariat și boardul de conducere și până când nu este verificată bonitatea financiară a noii societăți, inclusiv în cazul unei preluări, fără a mai putea fi făcută o vreo șmecherie, așa cum procedau în trecutul nu foarte îndepărtat „băieții șmecheri” din domeniu devoalați masiv de presă.
Odată reglementat acest lucru foarte clar, este foarte dificil pentru oricine să mai găsească vreo portița pentru a continua „capodoperele” (în fapt tunurile financiare) de până acum ale unor IFN uri ca Finance One sau WizCover ambele aparținând celebrului brand Capidava Financial. De altfel, ca o confirmare a celor afirmate aici, ambele IFN-uri au fost radiate pentru foarte grave încălcări ale tuturor regulamentelor BNR.
Aceste „fabrici de hârtii”, emiteau garanții de sute de milioane de euro fără nici o bonitate și solvabilitate financiară speculând la maxim inadvertentele din Regulamentul BNR nr. 20/2009, repetăm, spre disperarea BNR și cu concursul laaaarg al Guvernului și al Parlamentului României.
Zilele trecute instanța a decis intrarea în procedura de faliment a companiei Euroins ce aparține grupului bulgar Eurohold, iar aici vor fi probleme foarte mari nu în privința polițelor RCA unde lucrurile sunt foarte clare, mai ales că le am învățat după falimentul altei companii celebre de pe piața românească – City Insurance. În privința garanțiilor emise de către această societate, a căror valabilitate se va întinde pe durata a 150 de zile începând de vineri (09.06.2023), deoarece nici o companie de pe piața nu va dori sa preia riscul acestor polițe emise de către societatea bulgară din motive lesne de înțeles, vom ajunge din nou la eternele și fascinantele „rețineri succesive”, experimentate în cazul defunctei City Insurance, care efectiv va bloca din nou piața și așa bolnavă și afectată de ultimele lovituri.
La Euroins mai este o „problemă”, „greu de ucis” pentru Statul Român și anume aceea că, în cadrul acționariatului firmei Euroins se afla BERD…Nu ne lansăm în speculații, dar:
- nu înțelegem exact cum a fost posibil acest faliment cu o bancă de o asemenea anvergură în acționariat;
- care vor fi consecințele pentru BERD și, mai ales, dacă aceste consecințe nu vor fi transferate cumva asupra Statului Român;
- care a fost analiza Băncii înainte de a intra în acționariatul bulgarilor, care au fost interesele strategice, etc.
De cealaltă parte, avem „fascinanții” noștri parlamentari care, votează din incapacitatea lor de a înțelege pentru ce ridică mâna, din prostie sau din interes MATERIAL…neînțelegând că, de fapt, ei dinamitează bugetul Statului Român și ne adaugă grave handicapuri tuturor prin acest comportament iresponsabil!
Am lăsat la sfârșit, „din interes” partea cu schepsis, și aici o să intrăm puțin în subiect pentru ca cititorul să înțeleagă exact ce se întâmpla în realitate și cam despre ce interese și sume vorbim…
În momentul în care o licitație publică este ridicată în sistemul electronic de achiziții publice, orice companie privată pentru a participa la ea, are nevoie de aceste garanții de participare, de bună execuție , de mentenanță a lucrării, de retur avans, de bonitate financiară. Analiza companiilor de asigurări este mult mai strictă, mult mai clară și mai exactă a bonității financiare a clientului din toate punctele de vedere, iar asiguratorul trebuie sa se încadreze în niște norme foarte clare, deoarece acesta chiar plătește dauna în caz de „default”/greșeală și, atunci, tratează cu atenție fiecare speță în parte, iar nu în ultimul rând exista și un contract de reasigurare cu reasiguratorul său, de la ale cărui clauze nu se poate abate!
De cealaltă parte, avem IFN-urile care, cu ajutorul brokerilor de asigurare ( aproximativ 75.000 ), primesc cereri de emitere a polițelor de garanție de diferite feluri, cu sutele în fiecare zi, de la sute de entități, valoarea acestora raportându-se la peste 6.2 miliarde euro în prezent. Acestea, cu un capital minim de 200.000 de euro, doar sub forma unei hârtii în contabilitate, emiteau garanții fără număr, de sute de milioane de euro, a căror valoare reală nu era acoperită nici măcar de hârtia pe care erau tipărite!
Aici lucrurile sunt foarte simple, deoarece analiza bonității companiei fie că este de construcții, IT, comerț, etc, este mult mai „flexibilă și relaxată” (în sens negativ) pentru că țelul/scopul urmărit este DOAR încasarea primei pentru emiterea poliței de asigurare!
Fie că vorbim de companii ce sunt pe minus la sfârșitul anului precedent (asta în cel mai fericit caz), de companii aflate în procedură de insolvență, de administratori cu diverse probleme, de restanțe la bancă, bilete neplătite, celebrele CRB-uri (certificate negative), IFN-urile găsesc soluții „salvatoare”, iar lucrul acesta la un asigurator de pe piață, nu se va întâmpla NICIODATĂ, IFN-urile mergând pe ideea foarte simplă că, oricum valoarea acestor polițe este NULĂ și niciodată IFN-ul nu va achita prejudiciul în caz de daună pentru că nu au solvabilitate, fiind un fel de schemă piramidală Ponzi, acesta fiind la nivelul pieței „secretul lui Polichinelle”!
BNR-ul a dovedit de fiecare dată această realitate sumbră prin publicarea, de fiecare dată, a motivelor pentru care aceste entități sunt pur și simplu pulverizate la primul control al inspectorilor BNR cărora le ia mai mult timp sa scrie motivele pentru care au fost radiați decât sa verifice efectiv entitatea.
Imaginați-vă că, în realitatea pe care o trăim zilnic, aceste garanții sunt pentru contracte de drumuri europene, naționale, județene, autostrăzi, căi ferate, spitale, lucrările de reparație a rețelei de apă și canal și tot ce vă imaginați posibil DIN BANI PUBLICI și, niciodată aceste garanții nu vor putea fi executate de către autoritățile statului, deoarece aceste coli de hârtie nu au nimic în spate NIMIC din punct de vedere financiar. Acum realizați că, de fapt, toate (sau marea majoritate) a lucrărilor pe bani publici sunt refăcute an de an deoarece constructorii nu respectă nimic din proiectul tehnic și lucrările sunt făcute la „mișto”, recepțiile de calitate fiind la mișto și de aceea în fiecare an vedem că se peticește fie un drum național, fie unul european sau chiar o autostradă, fie se mai schimbă bordurile. Toate aceste companii au printre altele un lucru comun:
Garanțiile depuse către autoritățile statului sunt emise de către IFN-uri, cu largul concurs al unor angajați ai statului care, dacă nu sunt idioți, am putea crede ca sunt complici în căpușarea banului public de către toți acești participanți în acest carusel al furtului la cote inimaginabile din România.
Principiul jepcii care sugrumă Bugetul de Stat și achizițiile publice din România e „Toți pentru Unul și Unul pentru Toți!”.
Să nu credeți că sunt DOAR niște băieți deștepți care s-au trezit ei să dea niște tunuri, ci și complicitatea inconștientă, înfiorătoare, criminală a majorității parlamentare și, cu siguranță, cei care au inițiat această lege „capodoperă a furtului”, au fost cointeresați sub o formă sau alta pentru a promulga fără nici o acoperire, fără o bază reală o lege care a dat o lovitură mortală la baza economiei naționale prin perversitatea efectelor ei, mai ales că, cu nici 3 luni înainte, BNR-ul curățase piața de asemenea emitenți de garanții, radiind pur și simplu 7 IFN-uri.
De altfel, chiar și instituția de supraveghere și reglementare a achizițiilor publice, printr un document oficial emis de către ANAP, comunica tuturor entităților publice achizitoare să NU accepte instrumente de garantare emise de către IFN-uri .
ASF-ul spre exemplu, cere tuturor companiilor de asigurări să raporteze în fiecare săptămână toate polițele încheiate pe clasa 15 (de garanții) precum și brokerilor pentru a avea o bază foarte clară și reală asupra pieței de profil.
Fără aceste garanții emise de către IFN-uri, aleșii noștri au șanse foarte mari să înceapă să dea explicații celor care le-au susținut candidatura, care au băgat bani reali în campania acestora pentru a fi aleși (nu doar asigurări emise de IFN-uri) și care, așa cum este normal, așteptau de la aceștia să culeagă și „roadele” la un moment dat…chiar dacă roadele acestea sunt plătite din buzunarul nostru al tuturora.
Ceea ce este cu adevărat șocant, e faptul că BNR-ul nu a fost NICIODATĂ consultată / întrebată cu privire la aceasta lege, lucru incredibil pentru o țară ce se consideră europeană, iar o colaborare simplă între cei care legiferează și cei care supraveghează / reglementează piața de profil e esențială pentru sănătatea economică a României! De aceea, în acest caz, BANCA NAȚIONALĂ A ROMÂNIEI este singura care ne mai poate proteja măcar prin intervenții punctuale și eficiente, împotriva acestei alianțe inconștiente, toxice și îngrijorătoare formată din niște parlamentari deconectați total de la realitatea în care trăim și care își urmăresc exclusiv propriul interes punând pe ultimul loc bunăstarea romanilor și entități economice interesate doar de tunuri financiare de proporții uriașe cu efecte catastrofice, așa cum spuneam!
În final, trebuie reținut că, în cazul polițelor emise de către o companie de asigurări ce intră în faliment (vezi cazul City și Euroins), Statul Român mai poate recupera din prejudiciu în limita a 100.000 euro de la fondul de garantare… În cazul polițelor emise de către IFN-uri, Statul Român rămâne cu o mare gaura neagră în Bugetul de Stat.
În mod incorect, deși vina e a legislativului și a Guvernului, presiunea mare cade pe BNR și/sau pe ASF, singurele entități, atât de blamate de către toată lumea care, din păcate, au rămas să supravegheze o piața scăpată de sub control, fiind legate de mâini și de picioare cu o legislație perversă și dezechilibrată în defavoarea lor ca supraveghetori.
P.S. Oameni care au comis infracțiuni rămân somități, se plimbă pe strada, ocupă funcțiuni înalte în loc să-și petreacă viața la pușcărie. Trădătorii devin oameni mari și respectați și proștii devin administratori ai statului roman. Trădătorul e geniu, plagiatorul e erou, pungașul devine bogat, panglicarul e om politic, cămătarul negustor, speculantul de idei e om cu principii! Asta-i judecata poporului nostru! (Mihai Eminescu, ziarul „Timpul” din 15 mai 1879).
No comment…150 de ani mai târziu, anul 2023.
