_________________
Laurențiu Stan,
consultant financiar
Mult discutata și controversata modificare a legislației în domeniul jocurilor de noroc s-a întâmplat, în sfârșit. Pe 17 aprilie, președintele Klaus Iohannis a promulgat Legea nr. 107 / 2024 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 82/2023 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 77/2009 privind organizarea şi exploatarea jocurilor de noroc, precum şi pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 20/2013 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Oficiului Naţional pentru Jocuri de Noroc şi pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 77/2009.
Poate că unii se așteptau ca toate agențiile de pariuri sportive și jocuri de noroc să fie mutate la periferia localităților, „la cel mult 50 m de limita teritorială”, așa cum prevedea propunerea de lege în forma aprobată de Senat. Ei bine, pe ultima sută de metri, tocmai cei mai aprigi combatanți ai păcănelelor au venit cu un amendament care modifică în mod esențial propunerea de lege: se interzic agențiile de jocuri de noroc unde se află jocuri de tip slot-machine (păcănele) în toate localitățile cu până la 15.000 de locuitori, ceea ce reprezintă, după estimările celor care au adus amendamentul, peste 90% din localitățile din România.
Această măsură este, la prima vedere, mai digerabilă pentru operatorii de jocuri de noroc, deoarece cea mai mare parte a veniturilor lor sunt generate de agențiile din orașele mari. Impactul este mai redus și din punct de vedere logistic, deoarece forma inițială a legii presupunea migrarea tuturor agențiilor către periferia orașelor, un demers costisitor, având în vedere că pentru închirierea spațiilor actuale s-au semnat, cel mai probabil, contracte de închiriere pe termen lung, ceea ce ar fi presupus plata unor penalități în cazul denunțării unilaterale.
La nivel declarativ, rolul acestor modificări este preponderent social, politicienii dorind binele cetățenilor care se confruntă cu dependența de jocurile de noroc, care aduce după sine probleme în familie sau chiar cu legea. Dar să nu uităm că România a înregistrat în 2023 un deficit bugetar de 5,68% din PIB, adică aproape 90 de miliarde de lei, iar datoria publică a fost de 782,17 miliarde lei, mai mult cu 116,6 miliarde lei față de 2022. Deci există o nevoie stringentă de venituri suplimentare la Bugetul de stat.
Astfel, dacă prevederile Codului fiscal cu privire la impozitarea profitului din activități de jocuri de noroc și pariuri sportive rămân neschimbate, taxele anuale vor crește pentru toate clasele de organizatori de jocuri de noroc, atât cele aferente licenței de organizare, cât și cele pentru autorizația de exploatare a jocurilor de noroc. Spre exemplu, pentru o licență de organizare a pariurilor în cotă fixă, taxa se dublează, crescând de la 100.000 euro la 200.000 euro. De asemenea, pentru jocurile tip slot-machine, taxa anuală crește de la 75.000 euro la 150.000 euro, iar pentru fiecare mijloc de joc tip slot-machine taxa aferentă autorizației de exploatare crește cu 15%, de la 4.600 euro la 5.300 euro. Creșterea taxelor nu este unitară, acestea variind diferit în funcție de tipul de joc de noroc. Licențele de organizare se scumpesc cu procente de la 10% până la 120% (mai mult decât dublu), iar cele de exploatare au crescut cu procente de la 7% la 250%.
Conform ultimului Raport anual de activitate al Oficiului Național pentru Jocuri de Noroc, la nivelul anului 2022, au fost încasate puțin peste 2 miliarde de lei din taxele de autorizări, licențe, regularizări, taxă de viciu și videoloterie, plus alte aproximativ 16 milioane de lei din amenzi, confiscări, taxe de analiză și de eliberare a licențelor, 70% din aceste sume mergând către Bugetul de stat. Raportat la PIB, sumele provenite din texele aferente jocurilor de noroc nu au un impact semnificativ, nici dacă acestea se vor dubla în urma noilor reglementări, din estimările mele fiind vorba de încasări potențiale de 2,5 miliarde de lei, deci undeva la 0,15% din PIB.
Pe de altă parte, închiderea agențiilor de jocuri de noroc din localitățile cu mai puțin de 15.000 de locuitori reduce veniturile operatorilor din domeniu și, implicit, profiturile acestora care se impozitează. Experiența din perioada pandemiei este relevantă în acest sens. În 2020, veniturile agențiilor de pariuri și jocuri de noroc au scăzut la jumătate față de anul anterior, de la 10 miliarde la 5 miliarde de lei, iar profitul a scăzut de 5 ori, de la peste 1 miliard de lei în 2019 la 187 milioane de lei în 2020. O scădere a profiturilor se traduce, bineînțeles, într-o scădere a veniturilor bugetare din impozitul pe profit. Închiderea agențiilor din localitățile mici va cauza și pierderi ale locurilor de muncă. Din nou, taxe mai mici la buget.
Unul dintre efectele pandemiei a fost că cea mai mare parte a celor care frecventau agențiile fizice de jocuri de noroc s-a mutat în online. Astfel, operatorii au fost nevoiți să dezvolte aplicații online, pentru a mai reduce din pierderile cauzate de restricțiile generate de pandemia de coronavirus. Fiecare persoană adultă are deja un smartphone, iar internetul este din ce în ce mai rapid, dar tehnologia este mai des folosită tot în orașele mari, nu în localitățile cu mai puțin de 15 mii de locuitori. Rămâne de văzut dacă aceștia se vor muta total în online, vor continua să meargă în agențiile fizice din localitățile apropiate unde acestea vor rămâne încă deschise sau vor adopta ambele variante. Sau poate că unii dintre adepții jocurilor de noroc vor renunța totuși la acest viciu odată cu închiderea localurilor de acest gen pe care le frecventau.
În orice caz, mediul online a câștigat teren în ultimii ani și trendul va fi tot unul crescător în perioada ce urmează. Aproape fiecare operator de jocuri de noroc a dezvoltat, deja, o aplicație pentru smartphone, în care se poate deschide un cont în doar câteva minute, alimentarea cu bani fiind făcută direct de pe card, iar apoi jucătorul se poate bucura de acele ”păcănele” în voie, din confortul propriei case. Tentația va exista în continuare, iar dependența de jocuri este puțin probabil să se reducă.
În afară de taxele mai mari pentru operatori, noua lege mai aduce câteva modificări importante.
Pentru a evita ca banii obținuți de operatori să meargă în afara țării, vor putea fi licențiate doar societățile înregistrate în România sau persoanele juridice constituite legal într-un stat membru al Uniunii Europene sau în state semnatare ale Acordului privind Spaţiul Economic European sau din Confederaţia Elveţiană care au înregistrat un sediu permanent în România.
Va fi înființată o nouă autoritate de control finanțată integral din venituri proprii.
Se va restricționa și mai mult publicitatea, pentru că reclamele outdoor pentru jocuri de noroc, care depășesc dimensiunea de 35 m2/panou/material publicitar, vor fi interzise. Se vor scoate și sumele afișate pentru jackpoturi sau diferite bonusuri.
O altă modificare care ar putea reduce accesul cetățenilor la anumite vicii și substanțe nocive este că va fi interzis alcoolul în locațiile în care se joacă. Aceasta înseamnă că sălile de joc nu vor mai putea servi alcool clienților, precum și faptul că nu se vor mai putea instala aparate de joc în baruri.
Anul 2024 va fi unul plin de provocări pentru operatorii de jocuri de noroc și, după spusele politicienilor, acesta este doar începutul „luptei” pentru reducerea accesului la pariuri și jocuri de noroc. Rămâne de văzut dacă scopul guvernanților de a crește încasările la buget va fi atins, sau dacă reducerea activității operatorilor în anumite localități va conduce la scăderea profiturilor și chiar la ieșirea de pe piață, ceea ce ar reduce, de fapt, sursele de venit pentru Statul român.
De la începutul acestui an, Laurențiu Stan este certificat ca Exit Planning Advisor (CEPA) de către The Exit Planning Institute (SUA). Este cunoscut în domeniu ca evaluator autorizat de aproape 20 de ani. De 15 ani s-a specializat în evaluarea de afaceri şi active intangibile, cum ar fi licenţe, patente, software, drepturile de proprietate intelectuala, mărcile comerciale, iar în prezent dezvoltă în România conceptul de Value Growth Advisory, menit să ajute antreprenorii care doresc să crească valoarea propriei afaceri în vederea unei eventuale vânzări şi nu numai. Este certificat de organizaţii naţionale şi internaţionale importante din domeniul evaluărilor – Membru Acreditat ANEVAR (MAA) pentru specializarea Evaluarea întreprinderilor şi activelor necorporale, Certified Valuation Analyst – CVA™, de către The European Association Of Certified Valuators And Analysts – EACVA™, Recognised European Valuer – REV®, de The European Group Of Valuers’ Associations – TEGoVA şi membru al The Royal Institution of Chartered Surveyors – RICS.
