de Ioana Petrea, Managing Partner – RightFIT Romania (foto)
Piața muncii în România se arată foarte dinamică, încă de la început de an. După doi ani marcați de pandemie, după izbucnirea războiului din Ucraina și în contextul economic incert legat de acest eveniment, în acest moment, piața muncii este într-un context nou și foarte complex. Angajatorii au pus pe piață un număr de locuri de muncă în creștere în ultimii doi ani: în 2022, cu 14% mai multe locuri de muncă vs 2021, iar pentru 2023 trendul ascendent se păstrează.
Studiul Consumer Sentiment publicat la începutul anului de MKOR Consulting aduce în discuție în primul rând intenția angajaților de a-și schimba locul de muncă în lunile următoare din motive precum creșterea venitului, a beneficiilor extrasalariale sau o mai mare siguranță a locului de muncă. Factorul cel mai important este creșterea salarială. Conform acestui studiu, peste 7 din 10 angajați sunt dispuși să își schimbe locul de muncă pentru a obține un venit lunar mai mare.
Dar pentru mărirea salariului schimbarea locului de muncă nu este unica soluție. Dimpotrivă, eu recomand această opțiune abia după ce angajatul și-a evaluat toate celelalte posibilități pe care le are. Cu siguranță că există industrii în care salariul minim este foarte mare comparativ cu alte activități, iar aici mă refer în special la industria de IT. Dar din punctul de vedere al dezvoltării profesionale, astfel de schimbare nu este benefică. Adaptarea la o nouă piață, la o nouă activitate și la o nouă cultură organizațională într-un timp relativ scurt, astfel încât un angajat să livreze rezultate bune, poate fi dificilă pentru mulți candidați. Este posibil ca noul angajat să nu se adapteze, iar investiția făcută atât de acesta, cât și de organizație să nu fie rentabilă, colaborarea încheindu-se la finalul perioadei de probă. Referindu-mă strict la creșterea venitului pe care angajatul a avut-o în vedere, în acest scenariu ea se produce doar pentru o scurtă perioadă, urmată de o instabilitate financiară până la găsirea unui nou loc de muncă.
Recomandarea mea pentru angajați este de a iniția o discuție cu angajatorul și a negocia o creștere salarială nu doar în funcție de nevoile sale. Este mai sustenabilă această alegere, în condițiile în care angajatul simte că în compania în care deja lucrează poate aduce un plus de valoare, iar organizația are în continuare perspective de dezvoltare pe piața pe care activează. Această negociere, pentru că angajatul și angajatorul se află într-o relație de colaborare, de parteneriat, trebuie să fie pregătită cu argumente privind valoarea contribuției angajatului la îndeplinirea obiectivelor generale ale firmei și performanța individuală. În esență, pentru ca negocierea să fie eficientă, trebuie să se ia în considerare contextul economic actual, performanța companiei, dar mai ales rezultatele angajatului. O monitorizare eficientă a nevoilor și a rezultatelor se face dacă există discuții periodice între angajat și angajator. Recomandarea mea este ca frecvența acestora să fie de două ori pe an. La fel de important este ca, pe lângă evaluarea activității și a rezultatelor individuale, și stabilirea obiectivelor și a indicatorilor de performanță să fie făcute tot în cadrul unei discuții, pentru a avea așteptări previzibile și aceeași unitate de măsură atunci când se vor discuta livrabilele și rezultatele. Un astfel de proces implementat construiește o relație de încredere pe termen lung, aduce o stabilitate a relațiilor de muncă și o bună cunoaștere a nevoilor angajaților, astfel încât, atunci când este posibil, să se poată implementa soluțiile cele mai avantajoase pentru ambele părți.
Contextul creșterilor salariale are impact și asupra candidaților care nu au avut un loc de muncă anterior, este vorba de absolvenții de studii liceale sau universitare. Transparența salariilor, adoptată din ce în ce mai mult de companii, poate direcționa candidații către domenii sau activități pentru care aceștia nu au nici pregătire și nici abilități, dar sunt atractive financiar. Pentru tinerii la început de drum, recomand o analiză atentă a pieței, precum și a nevoilor lor de dezvoltare profesională pe termen lung. Pentru o alegere cât mai potrivită, ei pot apela în primul rând la servicii de orientare în carieră. Acestea sunt oferite, de cele mai multe ori, gratuit, în cadrul școlilor sau facultăților și la webinare gratuite organizate de diferite companii. În această etapă, este important să culeagă cât mai multe informații și să-și contureze un plan de carieră pe termen mediu, să nu ia o decizie determinată doar de contextul actual. Pe lângă informațiile teoretice, recomand tinerilor să experimenteze diferite activități încă din timpul facultății. Acestea pot fi în cadrul asociațiilor studențești, voluntariat, stagii de practică sau chiar internship. Experiența dobândită astfel îi va poziționa mai bine pe piața muncii la momentul absolvirii, având deja o înțelegere a relației cu un angajator și a modului în care ei pot desfășura anumite activități. La fel ca în cazul angajaților cu vechime, este recomandat ca tinerii absolvenți să își facă mai întâi o evaluare a nevoilor și posibilităților de a livra rezultate pentru a negocia în mod onest salariul cu viitorul angajator.
În concluzie, consider că în acest context dinamic și destul de solicitant, atât pentru angajat, cât și pentru angajator, se poate ajunge la o stare de echilibru doar printr-o colaborare între părți, o argumentare a cererii și a ofertei bazată pe rezultate, prin deschidere și transparență din partea angajatorului și onestitate din partea angajatului sau a viitorului angajat.
