Prețurile alimentelor vor continua să crească în acest an

Date:

Inflația a încetinit pentru a zecea lună consecutivă în Statele Unite, conform datelor pe aprilie. În Europa, situația este mai complexă, zona euro înregistrând o ușoară creștere a prețurilor, dar majoritatea țărilor europene prezintă o scădere semnificativă a ratei inflației. Cele mai recente date arată că inflația anuală în România a ajuns la 11,23%, un nivel care nu a mai fost înregistrat de mai bine de un an. Cu toate acestea, prețurile alimentelor continuă să crească mai mult decât cele ale produselor nealimentare, deși într-un ritm mai lent decât anul trecut, și există riscul ca mâncarea să se scumpească și în acest an.

În ultimul an, prețurile alimentelor în România au crescut cu aproape 20%. Campionii sunt zahărul, cu o creștere de peste 58%, urmat de unt (35%).

Creșterea prețurilor la zahăr nu se limitează la România. Este un fenomen global. Uniunea Europeană este principalul producător mondial de zahăr din sfeclă, cu aproximativ 50% din cantitatea totală. Cu toate acestea, zahărul din sfeclă reprezintă doar 20% din producția mondială de zahăr, restul de 80% fiind produs din trestie de zahăr. Brazilia este cel mai mare producător mondial de zahăr, urmat de India. Din nefericire, presiunile asupra prețurilor zahărului vor rămâne ridicate, deoarece industria preconizează o producție mai mică în acest an din cauza condițiilor climatice nefavorabile. În Europa, producția de sfeclă de zahăr va fi, de asemenea, mai mică din cauza secetei. Între timp, consumul crește, iar o parte din recoltă este redirecționată către producția de etanol.

Untul a înregistrat o creștere susținută a prețurilor în ultimii doi ani. Pe piețele internaționale, prețurile au crescut cu peste 37% în 2021 și cu peste 43% în 2022, din cauza cererii crescute și a ofertei limitate. Dar începutul acestui an aduce o scădere abruptă a prețurilor. Untul cu 82% grăsime a scăzut la 463 de euro pe 100 kg în timp ce anul trecut, în aceeași perioadă, prețul a fost de peste 700 de euro pe 100 kg. Explicația ar putea veni din evoluția vremii. Vremea răcoroasă din nordul Europei reduce vânzările din supermarketuri și consumul de produse pe bază de smântână, cum ar fi înghețata. Acest lucru face ca rezervele de smântână să fie disponibile din abundență pentru a fi transformate în unt, iar mașinile de făcut unt funcționează la foc continuu. Dar prețurile sunt încă la niveluri mai ridicate decât în 2020.

Există în continuare riscuri în ce privește prețurile alimentelor care depind de evoluția vremii, a posibilității de a avea recolte proaste sau penurii de legume, a cererii susținute și a nevoii de profituri mai mari ale companiilor din cauza inflației. Toate acestea ar putea menține prețurile la alimente la un nivel ridicat pe parcursul anului 2023. În Statele Unite, unde inflația alimentară  a crescut cu 8,5% din martie 2022 până în martie 2023, Departamentul pentru Agricultură preconizează că prețurile la alimente vor continua să urce și în 2023, deși într-un ritm mai scăzut, cu aproximativ 6,5% peste nivelul din 2022.

Comparând datele din aprilie ale României cu cele ale țărilor din UE care au raportat deja cifrele privind inflația, prețurile alimentelor din țara noastră au crescut mai puțin (+20%) decât cele din Ungaria, care s-au mărit cu 39% în ultimul an. Peste noi se află Estonia, Lituania și Letonia. Însă în Franța prețurile alimentelor au crescut cu 14%, cele din Grecia cu 11%, iar în Cipru cu doar 6%. Majoritatea prețurilor europene se situează peste creșterea anuală de 7,7% a prețurilor la alimente înregistrată în aprilie de Statele Unite.

Pentru investitorii români, recenta decelerare a inflației este o veste bună. După cum reiese din sondajul eToro Retail investor Beat, inflația este citată de investitori ca fiind principalul motiv de îngrijorare atât în acest trimestru, cât și pe parcursul întregului an 2023.

Bogdan Maioreanu
Bogdan Maioreanu
Bogdan Maioreanu, analist și comentator de piață al eToro, are peste 20 de ani de experiență în domeniul serviciilor financiare și al investițiilor, precum și un background solid în jurnalism. A ocupat diferite poziții de conducere în Corporate Banking în cadrul Raiffeisen Bank și OTP Bank, pentru a trece apoi la consultanță în afaceri, lucrând pentru mai multe companii printre care și IBM România. Bogdan are un Executive MBA de la Asebuss și Washington University.

Coperta revistei

spot_img

Editorial

spot_img
spot_img

Opinii și analiza

spot_img

Recomandate
Recomandate

Efectele crizelor actuale se vor vedea pe termen mediu și lung

Efectele crizelor actuale se vor vedea pe termen mediu...

Cel mai lung festival neoficial, în rețeaua NEPI Rockcastle

Compania NEPI Rockcastle organizează cel mai lung festival neoficial...

Spațiu extins pentru Leroy Merlin Craiova în Electroputere Parc 

  Retailer-ul Leroy Merlin, specializat în construcții, decorațiuni și grădinărit,...