Propagandiștii tiraniei câștigă

Date:

 

De Maria Ressa și Nishant Lalwani

 

SEOUL/HAGA – Dacă democrația ar avea propriul ceas al apocalipsei, astăzi ar arăta două minute până la miezul nopții. Conform celei mai recente analize a Varieties of Democracy (un institut independent de cercetări cunoscut sub numele de V-Dem, n.trad.), 72% din populația lumii a trăit în autocrații anul trecut, față de 50% în urmă cu un deceniu. Pentru prima dată în mai mult de două decenii, există mai multe regimuri autoritare decât democrații liberale – și nu facem mare lucru pentru a aborda această amenințare.

Răsturnarea de situație a fost uluitoare. În Filipine, Ferdinand „Bongbong” Marcos Jr. a câștigat alegerile prezidențiale de anul trecut, la 36 de ani după ce o revoltă populară a dat jos dictatura tatălui său. În Brazilia, milioane de oameni încă refuză să accepte înfrângerea fostului președinte Jair Bolsonaro în fața lui Luiz Inácio Lula da Silva. Invazia Rusiei în Ucraina i-a forțat pe cetățenii celei din urmă să se ridice împotriva unui ocupant criminal. Și în Egipt, ultimele vestigii de rezistență la autocrație au fost aruncate în derizoriu. Pe fiecare continent, politicienii iliberali prezintă democrația ca pe o impracticabilă relicvă istorică.

Trebuie să facem mai mult pentru a opri acest rapid regres al democrației. În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, când democrația fusese amenințată în mod similar, lumea liberă a acționat la unison pentru a crea o mai pașnică ordine mondială. Sistemul multilateral care a fost înființat în 1944 la Bretton Woods, New Hampshire și crearea un a mai târziu a Națiunilor Unite au condus la decenii de relativă stabilitate și cooperare internațională în domeniul drepturilor omului.

Ne aflăm astăzi într-un moment similar – la o cotitură importantă. Conflictul actual dintre autocrație și democrație se dispută nu numai pe câmpul de luptă și pe arena politică, ci și pe rețelele de socializare și pe ecranele de televiziune. O presă credibilă și independentă este esențială pentru ca democrația să prevaleze.

Fără mass-media de încredere, imparțială, nu ne putem face cunoscute fapte reale, concrete; fără presă factuală și fără informații autentice, nu putem avea răspundere politică sau alegeri corecte; și fără alegeri corecte, democrația nu poate supraviețui. Și totuși, exact când avem mai mare nevoie, jurnalismul de real interes public, bazat pe fapte concrete, e pe moarte. Continua scădere a veniturilor din publicitate limitează drastic capacitatea organizațiilor de știri de a informa cetățenii, de a-i trage la răspundere pe cei puternici și de a relata subiecte importante.

Eșecul modelului de afaceri al presei a dus la două decenii de prăbușire a veniturilor, la reducerea costurilor și la concedieri. Mii de organizații de știri din întreaga lume s-au închis, iar multe altele au fost achiziționate de actorii politici drept vehicule pentru răspândirea propagandei. Numai China a cheltuit aproximativ 6,6 miliarde de dolari din 2009 încoace pentru a-și consolida influența media internațională, iar Rusia a cheltuit anul trecut cel puțin 1,5 miliarde de dolari pentru eforturi similare.

Prin comparație, eforturile internaționale de susținere a jurnalismului independent sunt mărunte. Potrivit unui raport al Centrului pentru Asistență Media Internațională (ce urmează a fi publicat), o astfel de finanțare s-a ridicat la 385 de milioane de dolari în 2019 – doar aproximativ 0,3% din asistența pentru dezvoltare internațională. Iar asta este îngrozitor de insuficient. Finanțatorii publici și privați trebuie să mărească sprijinul pentru organizațiile media la cel puțin 1% din asistența globală pentru dezvoltare, oferind astfel un plus de un miliard de dolari pe an pentru a sprijini jurnalismul de interes public.

Provocarea definitorie a timpului nostru – salvarea democrației- trebuie să fie un efort colectiv. Pe 30 martie, administrația președintelui american Joe Biden a organizat al doilea Summit pentru Democrație, care a avut ca scop să facă democrațiile „mai receptive și mai rezistente”. Primul summit a avut loc (virtual, online) în decembrie 2021 și s-a încheiat cu mai mulți șefi de stat – inclusiv Biden, prim-ministrul neozeelandez de atunci Jacinda Ardern și președintele francez Emmanuel Macron – angajându-se să ofere sprijin Fondului Internațional pentru mass-media de interes public (IFPIM).

IFPIM este prima instituție multilaterală de acest fel care urmărește să sporească reziliența economică a instituțiilor de știri și să introducă o nouă paradigmă pentru jurnalismul de interes public în următorul deceniu. IFPIM a primit contribuții financiare de aproape 50 de milioane de dolari de la 16 donatori, inclusiv șapte guverne și nouă firme și organizații filantropice. Mulți dintre acești finanțatori contribuie pentru prima dată la sprijinul semnificativ global al presei. De la ultimul summit, IFPIM a finanțat 11 instituții de știri din zece țări, inclusiv Brazilia, Ucraina, Niger, Tunisia și Columbia.

Și totuși, fondurile noastre sunt doar o fărâmă din miliardele pe care autocrații le cheltuiesc pentru a-și consolida rețelele de diseminare a dezinformării. Pe parcursul acestui an, statele democratice trebuie să intensifice angajarea de fonduri semnificative pentru a întări lupta pentru mass-media independentă. Democrațiile bogate, care au înțeles de multă vreme importanța unei prese libere, inclusiv țările G7, trebuie să-și mobilizeze vastele resurse pentru a sprijini crearea unui ecosistem informațional global mai rezistent la dezinformare. Firmele private, care se bazează pe informații exacte pentru a prospera, trebuie să își asume un rol proeminent în acest efort, angajând capital pentru a remedia eșecul pieței care a slăbit jurnalismul de interes public.

Sprijinul pentru mass-media de interes public nu este nostalgia pentru vreo măreață epocă. Capacitatea de a accesa în timp real informații precise este esențială pentru o democrație care funcționează bine. Pentru a se apăra împotriva valului în creștere al autoritarismului, știrile bazate pe fapte concrete trebuie să fie ușor accesibile tuturor. Ceasul apocalipsei democrației liberale se apropie de miezul nopții. Trebuie să acționăm acum – sau să regretăm indecizia noastră în timpul lungului întuneric tiranic ce urmează.


Maria Ressa, co-fondatoare și co-președinte al Fondului internațional pentru mass-media de interes public, a primit Premiul Nobel pentru Pace în 2021 pentru munca sa de jurnalist de investigație în Filipine.
Nishant Lalwani este CEO al Fondului Internațional pentru Media de Interes Public.

Traducere, adaptare, editare: Daniel Apostol, ClubEconomic.ro
Copyright: Project Syndicate, 2023.

Coperta revistei

spot_img

Editorial

spot_img
spot_img

Opinii și analiza

spot_img

Recomandate
Recomandate