O recesiune mondială este din ce în ce mai probabilă, analiștii estimând că aceasta va sosi în 2023, deși Statele Unite ar putea fi deja într-o recesiune tehnică. SUA au avut deja o scădere a PIB-ului de 1,5% în primul trimestru și există estimări că în al doilea trimestru pot să înregistreze o scădere și mai mare. Prețurile ridicate, presiunile legate de aprovizionarea cu energie, incertitudinea adusă de Covid, scăderea cererii sunt factori care indică această posibilitate.
În luna mai, inflația anualizată din zona euro a atins 8,6%, iar perspectivele de scădere sunt reduse. Principala componentă a creșterii prețurilor a fost energia, mai scumpă cu 41,9% față de anul precedent, alimentele cu 8,9%, bunurile industriale cu 4,3% și serviciile cu 3,4%.
Ultimele date din România arată că prețurile producției industriale au crescut cu 1,49% în mai 2022 față de aprilie și cu 46,5% față de aceeași lună a anului trecut. Cele mai mari creșteri sunt în producția și distribuția de energie electrică, gaze naturale, apă caldă, cu 135% față de anul precedent, urmat de industria extractivă cu 116% și industria prelucrătoare cu 27,8%. Din industria extractivă, petrolul și gazele naturale au înregistrat cea mai mare parte a creșterilor, cu peste 200%. Acesta este un rezultat direct al crizei energetice globale.
Iar sfârșitul acesteia nu se întrevede. Cele mai recente date arată că OPEC+ se chinuie să-și atingă cotele de extracție și că nu mai are aproape nicio capacitate de rezervă. În acest context, discuția țărilor G7 privind plafonarea prețurilor la petrol ar putea declanșa decizia Rusiei de a nu respecta cererea și de a reduce producția. Potrivit analiștilor JP Morgan, o reducere a producției cu 5 milioane de barili pe zi nu va produce daune semnificative pentru economia rusă. Dacă acest scenariu se materializează, prețul petrolului ar putea ajunge la 380 de dolari pe baril, cu un preț estimat de 190 de dolari pe baril în cazul în care reducerea se situează în zona de 3 milioane de barili de țiței pe zi, estimează JP Morgan. Dar piața nu ia încă în considerare această posibilitate, petrolul Brent tranzacționându-se în jur de 110 dolari, iar contractele futures indică prețuri sub 100 de dolari în primul trimestru din 2023.
Criza energetică începe să declanșeze măsuri de sprijin pentru companii în Europa. Rusia a redus cu 60% livrările de gaze naturale către Germania prin conducta Nord Stream. În iulie, conducta este programată pentru o oprire completă pentru întreținere, iar Germania și-a manifestat îndoiala că livrarea gazelor naturale va fi reluată după aceea. Acest lucru afectează deja compania de utilități Uniper, care are pierderi zilnice estimate la peste 30 de milioane de euro. Cancelarul german Olaf Scholz a declarat că guvernul său continuă discuțiile privind ajutorul pentru gigantul de gaze și a semnalat că instrumentele de sprijin dezvoltate în timpul pandemiei pentru salvarea marilor companii, precum Lufthansa, sunt din nou în actualitate. Analiștii estimează că pentru salvarea Uniper, costurile timp de un an vor depăși 11 miliarde de euro.
Problema gazelor naturale este amplificată de faptul că fabricile sunt conectate la aceleași conducte ca și locuințele, astfel că o reducere a consumului de gaze doar pentru consumatorii casnici nu este fezabilă. Din cauza blocajelor legate de livrarea gazelor, alte industrii germane sunt în pericol de a se prăbuși: aluminiu, sticlă, industria chimică, potrivit lui Yasmin Fahimi, șefa Federației germane a sindicatelor (DGB). Cum Germania este cea mai mare economie europeană, toată această situație amplifică riscurile de recesiune în Europa.
Potrivit băncii de investiții Nomura, suntem la un pas de recesiune, deoarece atât economia SUA, cât și cea a zonei euro se vor contracta în 2023 cu 1%. În SUA, Nomura prognozează o recesiune superficială, dar de lungă durată, de cinci trimestre, începând cu ultimul trimestru al acestui an. În Europa, recesiunea ar putea fi mult mai profundă dacă Rusia taie complet gazul, au spus economiștii. Economia Chinei este previzionată să se redreseze cu ajutorul politicilor de sprijin al creșterii economice, dar riscul unor noi blocaje rămâne din cauza strategiei „zero-Covid” a Beijingului.
.png){kind=link}
