_________________
Anu Bradford
Profesor de drept la Facultatea de Drept din Columbia
În mediul geopolitic de astăzi, liderii mondiali se pun de acord cu foarte puține lucruri. Dar stăpânirea companiilor Big Tech devine una dintre puținele idei pe care toată lumea le poate sprijini. Din China până în Uniunea Europeană și Statele Unite, autoritățile publice apelează la legea antitrust pentru a reduce puterea de piață și pentru a promova economii mai echitabile și mai competitive. În anul următor, vom vedea probabil un impuls și mai mare pentru o nouă înțelegere între piețe și stat – legile antitrust fiind în centrul acestui efort, iar marile companii de tehnologie fiind ținta principală.
Preocuparea larg împărtășită care alimentează această dezvoltare este creșterea mult prea vastă a companiilor Big Tech. De ani de zile, giganții tehnologiei s-au luptat cu acuzațiile conform cărora își favorizează propriile produse pe piețele online pe care le operează, abuzează de accesul lor privilegiat la datele consumatorilor pentru un câștig competitiv și împiedică concurența prin achiziționarea fiecărei firme care amenință să le pericliteze poziția pe piață. Aceste practici nu lasă de ales consumatorilor, care acum sunt dependenți de produsele și serviciile oferite de câteva companii.
UE a condus mult timp abordarea acestor probleme, mobilizând legile sale antitrust pentru a redistribui puterea de piață și pentru a spori bunăstarea consumatorilor. În ultimul deceniu, a finalizat trei investigații antitrust numai împotriva Google, rezultând în amenzi de aproape 10 miliarde de dolari. Comisia Europeană investighează acum tehnologia publicitară și practicile de colectare a datelor ale Google, App Store a Apple și sistemele de plată mobilă, colectarea datelor și modelul de publicitate digitală ale Facebook, și funcționarea marketplace-ului al Amazon. Și autoritățile de reglementare UE vor să meargă și mai departe.
În 2020, Comisia Europeană a propus Legea piețelor digitale, care urmărește să îi confere noi competențe pentru a reglementa giganții din tehnologie și alte companii „gatekeeper” care conectează afacerile cu utilizatorii finali. LPD rezultă din recunoașterea faptului că acțiunile existente de aplicare a legii antitrust nu au făcut piețele digitale mai competitive. Aceasta ar permite UE să interzică în mod definitiv un set de practici ale companiilor „gatekeeper”, cum ar fi auto-preferențierea sau utilizarea datelor competitorilor. Probabil, legea va fi adoptată în 2022, după care va avea un impact global. Prin fenomenul recunoscut drept „Efectul Bruxelles”, companiile multinaționale mari extind deseori regulile UE pentru operațiunile lor la nivel global. Companiile de tehnologie se pregătesc deja pentru impact.
Până nu de mult, SUA au urmărit de pe margine cum UE își implementa legile antitrust împotriva marilor companii americane de tehnologie. În timp ce tehno-libertarienii atribuie acțiunile UE protecționismului condus de invidie de pe continent, legislatorii din SUA și agențiile de aplicare a legii se trezesc după excesele industriei și se întreabă din ce în ce mai mult dacă marketplace-ul liber dă rezultate dezirabile.
Camera reprezentanților a SUA a citat în mod repetat liderii companiilor Big Tech să declare la audieri practicile lor anticoncurențiale. În 2020, Camera subcomitetului pentru legea antitrust, comercială și administrativă a emis un raport major cu privire la concurență în piețele digitale, îndemnând la revitalizarea legilor antitrust a SUA. Departamentul pentru justiție și Comisia federală pentru comerț intră, de asemenea, în acțiune, Departamentul pentru Justiție cercetând practicile monopoliste ale Google și Comisia federală pentru comerț acționând în instanță Facebook pentru că operează ca monopol ilegal. Președintele SUA, Joe Biden susține fără ocolișuri această schimbare de politică, numind critici din industrie cunoscuți pentru poziția lor fermă în cazuri antitrust la nivelul pozițiilor guvernamentale înalte. În iulie 2021, administrația Biden a emis un ordin executiv ambițios referitor la „Promovarea concurenței în economia americană”, afirmându-și angajamentul în combaterea practicilor monopoliste din industria platformelor de internet.
Și China trece printr-o schimbare monumentală în abordarea sa față de industria tech. Pentru o lungă perioadă de timp, Partidul Comunist din China a menținut o atitudine fără constrângeri față de companiile tech locale, într-un efort de a stimula creșterea și de a promova dominația tehnologică a Chinei. În schimbul unor reglementări mai flexibile, companiile de top s-au supus cererilor guvernamentale, inclusiv asistarea PCC cu cenzura online. Dar acum, guvernul își îndreaptă atenția asupra inegalităților sociale și a averii. Și temându-se că aceste companii Big Tech din China devin mai puternice decât statul, conducerea PCC se simte obligată să reamintească industriei cine conduce în cele din urmă.
Astfel, în aprilie 2021, autoritățile chineze au aplicat gigantului de comerț electronic Alibaba o amendă de 2,8 miliarde de dolari pentru că i-a împiedicat pe comercianți să vândă produse pe platformele concurente de comerț electronic. Autoritățile au amendat, de asemenea, conglomeratul de tehnologie Tencent, impunându-i să înceteze contractele sale exclusive de licențiere muzicală cu casele de discuri globale și apoi blocându-i încercarea sa de a achiziționa primele două site-uri de streaming de jocuri video din China, Huya și DouYu. Pe lângă aceste măsuri executorii, guvernul a elaborat noi reguli antitrust care vizează companiile de internet.
Spectacolul care va urma
Ce se va întâmpla în continuare este mai ușor de prezis în UE decât în SUA și China. După adoptarea probabilă de către UE a LPD în 2022, Comisia va avea libertatea de a continua cu numeroasele sale investigații antitrust (în absența unui impediment major în instanțele europene, care se așteaptă să se pronunțe cu privire la recursurile Google împotriva Comisiei în anul viitor).
Marea necunoscută este cât de eficiente vor fi agențiile de reglementare din SUA în a convinge instanțele americane să participe la o revoluție antitrust. Anul trecut a arătat că instanțele cu convingeri conservatoare ale Americii nu vor fi ușor de convins prin argumente că Facebook și Apple dețin monopolul. De asemenea, rămâne de văzut dacă un Congres american profund divizat își poate valorifica resentimentele comune împotriva companiilor Big Tech și poate adopta o legislație semnificativă.
În mod ironic, propria represiune a Chinei poate deschide calea reformei antitrust în SUA, deoarece va priva firmele americane de argumentul că diluarea puterii le slăbește împotriva rivalilor lor chinezi. Aici, întrebarea nu este ce poate face PCC, ci mai degrabă cât de departe este pregătit să meargă. China are nevoie de o industrie tech înfloritoare dacă va deveni o superputere tehnologică globală; dar guvernul are nevoie și mai mult de armonie socială. După cum stau lucrurile, partidul pare hotărât să se asigure că roadele succesului companiilor tech din China sunt împărtășite mai larg, în numele „prosperității comune”. Găsirea acestui echilibru va fi sarcina centrală cu care se confruntă autoritățile de reglementare chineze nu doar în anul următor, ci și în următorul deceniu.
În ciuda unor incertitudini, este clar că noul blitz de reglementare reflectă un consens internațional în curs de dezvoltare. Pe lângă UE, SUA și China, alte economii mari precum Australia, India, Japonia, Rusia, Coreea de Sud și Regatul Unit se îndreaptă spre represiuni în raport cu industria tehnologiei.
În acest mediu, companiile Big Tech vor trebui să-și aleagă bătăliile și să pășească cu atenție. Ne îndreptăm spre o confruntare prelungită între afaceri și guvern, care va avea implicații de anvergură pentru toate societățile și nu se întrevede un final imediat.
Anu Bradford, profesor de drept și organizare internațională la Facultatea de drept Columbia, este cercetător principal la Jerome A. Chazen Institute for Global Business din cadrul Facultății de Afaceri Columbia și autorul „The Brussels Effect: How the European Union Rules the World”.
Drepturi de autor: Project Syndicate, 2021. www.project-syndicate.org
