România, între nevoia de creștere a competitivității industriale și respectarea angajamentelor pentru o economie curată. Cum pot captarea și stocarea carbonului să dezvolte economia locală

Date:

Preluare de pe Financial Intelligence.

În contextul eforturilor de combatere a schimbărilor climatice, ideea de captare și stocare a carbonului (Carbon Capture and Storage – CCS) apare tot mai des în discuție ca fiind un instrument esențial pentru reducerea emisiilor de dioxid de carbon (CO2) și atingerea obiectivelor de neutralitate climatică. De asemenea, există inclusiv date recente și voci din industrie care indică faptul că România se află într-o poziție favorabilă pentru a valorifica acest potențial, în beneficiul dezvoltării economice durabile, în special în actualul context european. Acest lucru face ca această tehnologie să reprezinte o oportunitate pentru dezvoltarea economică a României în viitor, de care atât mediul privat, cât și cel public au nevoie și pot beneficia pe termen lung.

La nivelul Uniunii Europene, CCS este recunoscut ca un element de mare importanță al tranziției către o economie cu emisii reduse de carbon, principalul motiv fiind că statele membre își pot reduce impactul emisiilor de carbon din toate ramurile economice, contribuind astfel la atingerea obiectivelor de reducere a emisiilor stabilite la nivel european – atât prin Pactului Ecologic European, dar și prin intermediul altor acte adoptate de Comisie și Parlamentul European în ultimii ani.

Recent, la finalul anului 2023, Comisia Europeană, în cooperare cu Ministerul Climei, Energiei și Utilităților, a organizat un eveniment prin care a reconfirmat acest angajament și a anunța publicarea Strategiei de gestionare a carbonului industrial la începutul acestui an. Tot cu această ocazie, Comisia a anunțat și unei noii liste de proiecte de interes comun (PCI) și de proiecte de interes reciproc (PMI), care cuprinde 14 proiecte de infrastructură de CO2, precum și noi inițiative în ce privesc tehnologiile CCS. Acest lucru demonstrează că atenția la nivel european pentru a reduce emisiile de carbon este tot mai mare, iar România are nevoie, la rândul său, să privească în aceeași direcție, într-un timp util, pentru a beneficia de un avantaj economic.

Sectoarele cu emisii mari de carbon, cum ar fi producția de ciment, metalurgia, chimia ori industria energetică pot face progrese în reducerea impactului asupra mediului și pot îndeplini treptat cerințele de reducere a emisiilor impuse de legislația europeană. Prin implementarea CCS, aceste industrii pot deveni mai competitive și mai sustenabile, contribuind totodată și la creșterea economiei naționale. Însă, acestea trebuie să depășească o serie de provocări cu care se confruntă în prezent, printre care incertitudini legate de legislația și reglementările privind CCS, precum și necesitatea de a clarifica responsabilitățile între organizațiile de mediu și resurse în acest sens. De asemenea, companiile din aceste sectoare poluante se confruntă și cu finanțarea incertă, lipsa unor soluții și metode fezabile de stocare a acestor gaze captate, lipsa de informare și cunoaștere a acestor noi tehnologii de tranziție, acceptarea socială a ideii de a le introduce în subteran, dar și concurența internațională (care deja a adoptat soluții de reducere a emisiilor), printre altele.

În prezent, există tot mai multe voci pe plan local care susțin faptul că țara noastră poate juca un rol activ în promovarea tehnologiei CCS nivelul EU și inclusiv că poate susține dezvoltarea tehnologiei. În această direcție, atât liderii politici, instituționali, cât și mediul privat trebuie (pentru început) să se implice și să facă parte din cât mai multe platforme și foruri internaționale ce privesc captarea și stocarea carbonului. Dacă acest lucru s-ar întâmpla, România ar avea șansa de a contribui la definirea strategiilor europene pentru CCS și ulterior de a promova interesele sale în cadrul deciziilor politice la nivel comunitar.

De asemenea, România poate susține dezvoltarea CCS prin facilitarea accesului la finanțare europeană pentru proiecte de captare și stocare a carbonului, iar Guvernul și ministerele energiei, mediului și al economiei trebuie să facă pași concreți în acest sens. Prin identificarea și promovarea proiectelor viabile de CCS, țara noastră poate atrage investiții și sprijin financiar din partea UE, contribuind astfel la implementarea eficientă a tehnologiilor CCS în țară, pe termen lung.

Drumul către un astfel de scenariu, în care România să joace un rol important în ceea ce privește captarea și stocarea carbonului, este cât se poate de real. O mai mare implicare în această direcție ar reprezenta o oportunitate semnificativă pentru dezvoltarea economică a țării în actualul context european. Prin adoptarea tehnologiilor CCS, industria românească poate deveni mai sustenabilă și mai competitivă, poate beneficia de noi finanțări internaționale, contribuind totodată și la atingerea obiectivelor de reducere a emisiilor la nivel european și la promovarea unei economii cu emisii reduse de carbon.

_________________

Radu Magdin este CEO al Smartlink Communications și consultant și analist de risc (geo)politic.

Distribuie:

Coperta revistei

spot_img

Editorial

spot_img
spot_img

Opinii și analiza

spot_img

Recomandate
Recomandate