de Alexandra-Silvia Polena,
inginer specialist la Universitatea Politehnica București
Cristina Gârlea, cercetător științific,
INCE – CSCBAS, Academia Română
Actualul context global, dominat de fragmentare și de transformarea interdependențelor economice în instrumente de presiune geopolitică, impune o redefinire a securității naționale dincolo de paradigma militară clasică. În cazul României, un stat marcat de un declin industrial pronunțat și de o dependență structurală de fluxurile de capital străin, principalele riscuri s-au localizat la nivelul rețelelor logistice, energetice și informaționale. Articolul examinează necesitatea stringentă de modernizare a serviciilor naționale de informații, susținând trecerea de la o abordare reactivă, axată pe constatarea infracțiunilor economico – financiare, la una proactivă, centrată pe intelligence economic. Evaluând blocajele legislative actuale și bunele practici internaționale, articolul avansează măsuri instituționale concrete pentru diminuarea asimetriilor informaționale și protejarea infrastructurii critice aflate sub jurisdicția sau în controlul statului român.
- REDEFINIREA DOCTRINEI DE SECURITATE: DE LA APĂRARE TERITORIALĂ LA REZILIENȚĂ GEOECONOMICĂ
Tranziția globală către un sistem multipolar fragmentat a redefinit fundamental teatrul confruntărilor asimetrice.
În noua realitate geoeconomică, securitatea unui stat nu se mai evaluează exclusiv prin capabilitățile sale cinetice sau numărul de trupe, ci prin gradul de reziliență al rețelelor sale vitale în fața strategiilor de coerciție economică (economic statecraft).Statele revizioniste sau actorii non-statali folosesc fluxurile de capital, controlul resurselor primare și achizițiile de infrastructură strategică ca vectori de influență politică, șantaj și destabilizare sistemică. [B1] [B2]
Pentru România, această schimbare de paradigmă impune o revizuire profundă a doctrinei de securitate națională. Într-o economie dominată majoritar de capital străin, unde marii piloni industriali autohtoni au fost contractați, vulnerabilitatea sistemică s-a reconfigurat. Pericolul nu mai este legat neapărat de distrugerea fizică a unor capacități de producție interne, ci de riscul de blocare, manipulare sau oprire de la distanță a fluxurilor esențiale de aprovizionare.
Reziliența lanțurilor de aprovizionare (Supply Chain Resilience) devine, astfel, un pilon central al suveranității statale [I1]. Comunitatea de informații trebuie să își extindă aria de avertizare timpurie, mapând riscuri asimetrice hibride care se manifestă discret:
- Dependențele asimetrice de importuri critice sau componente tehnologice din spații non-euroatlantice;
- Preluarea mascată sau fragmentată a unor pachete de acțiuni în companii de utilități, telecomunicații sau distribuție de resurse;
- Utilizarea unor pârghii comerciale private de către entități străine pentru a genera blocaje logistice sau penurii artificiale pe piața internă.
- Reducerea asimetriei informaționale dintre decidentul politic de la București și marii actori statali sau corporativi globali presupune recunoașterea faptului că securitatea economică reprezintă fundația pe care se sprijină apărarea militară și stabilitatea societală a țării. [L1]
- ROMÂNIA ÎN ECUAȚIA RELOCALIZĂRII REGIONALE A PRODUCȚIEI ȘI CORIDOARELE COMERCIALE CRITICE
Procesul global de reconfigurare a lanțurilor de distribuție – marcat de trecerea de la optimizarea exclusivă a costurilor (offshoring) la securizarea proximității geografice și valorice (nearshoring și friendshoring) – plasează România într-o poziție strategică inestimabilă la frontiera estică a Uniunii Europene și a NATO.
Țara noastră are potențialul real de a deveni un nod logistic și industrial de prim rang pentru companiile occidentale care își retrag activele din regiuni marcate de un risc geopolitic înalt. Totuși, acest statut de spațiu de tranzit și HUB regional aduce cu sine expuneri severe. România include puncte de „strangulare” logistică (choke-points) care sunt extrem de atractive pentru acțiunile hibride ale adversarilor, bazinul Mării Negre fiind un exemplu evident de insecuritate fluidă și militarizare.[F1]
Portul Constanța, nodurile feroviare de legătură cu Europa Centrală, autostrăzile aeriene și rețelele de transport energetic sunt ținte prioritare pentru strategiile străine de perturbare a fluxurilor vestice.
Tabelul 1:
| Element strategic | Oportunitate | Vulnerabilitate geopolitică |
| Portul Constanța | Alternativă majoră la rutele maritime nordice pentru Europa Centrală și de Est. | – Blocaje navale în Marea Neagră; – Atacuri cibernetice asupra terminalelor automatizate de mărfuri. |
| Sectorul Tehnologic | Hub regional pentru dezvoltarea software, inteligență artificială și infrastructură de stocare a datelor (Cloud). | – Spionaj cibernetic guvernamental;- Infiltrarea codurilor sursă ale programelor informatice strategice. |
| Infrastructura Energetică | Producător regional independent (gaze naturale, conducte submarine în Marea Neagră, energie nucleară la Cernavodă). | – Sabotaj hibrid;- Atacuri la securitatea fizică și investiții camuflate prin rețele de companii de fațadă. |
Securizarea acestor coridoare nu se mai poate rezuma la paza perimetrală sau la măsuri administrative clasice. Ea necesită un mecanism robust de filtrare a investițiilor străine directe (FDI Screening).
Dacă un grup de investitori controlat indirect de un stat autoritar sau din zone gri reușește să achiziționeze capacități logistice strategice sau terenuri în proximitatea infrastructurii critice, oportunitatea regională se transformă într-o breșă de securitate.
Intelligence-ul economic devine instrumentul indispensabil prin care statul poate distinge în timp util între capitalul legitim, generator de valoare adăugată și capitalul ostil utilizat ca vector de penetrare geoeconomică. [C3]
Figura 1: Matricea Amenințărilor Asimetrice asupra Rețelelor Critice
- ROLUL SERVICIILOR DE INFORMAȚII: NEVOIE DE ANALIZĂ MACROECONOMICĂ PREDICTIVĂ
În mod tradițional, structurile dedicate dimensiunii economice din cadrul Serviciului Român de Informații (SRI) și Serviciului de Informații Externe (SIE) au operat pe o logică reactivă, axată pe combaterea criminalității organizate, a spălării banilor, a contrabandei sau a fraudelor fiscale de mare amploare. Deși aceste atribuții sunt vitale pentru protejarea bugetului consolidat al statului, ele nu mai acoperă complexitatea amenințărilor din secolul XXI. [I1][S1]
Comunitatea națională de informații are nevoie de o translatare metodologică urgentă către analiza macroeconomică predictivă. Serviciile nu mai trebuie doar să constate prejudicii sau să trimită informări post-factum, ci să anticipeze mișcările tectonice din piețele internaționale care pot destabiliza economia internă. Această evoluție presupune internalizarea unor competențe avansate de analiză a volumelor mari de date comerciale (Big Data Analytics), monitorizarea permanentă a piețelor globale de mărfuri și decriptarea structurilor corporative de tip shell company (firme-paravan) înregistrate în jurisdicții opace. .[C1] [C2]
LIMITELE CADRULUI LEGAL ACTUAL DIN ROMÂNIA
Efortul de modernizare a funcției de informații economice se lovește direct de o arhitectură legislativă învechită, bazată pe acte normative adoptate la începutul anilor 1990 (precum Legea nr. 51/1991 privind securitatea națională a României). Această rigiditate structurală a cadrului juridic limitează capacitatea comunității de intelligence de a răspunde dinamic noilor paradigme de securitate. [M1]
Pe plan intern (SRI): Reconfigurările jurisprudențiale din ultimii ani și deciziile Curțile Constituționale au restrâns considerabil marja de manevră în utilizarea mandatelor de securitate națională în spectrul economic.
Din acest motiv, acțiunile hibride subtile (cum ar fi campaniile de dezinformare economică sau achizițiile fragmentate de active), care nu îmbracă o formă clară de subminare violentă a statului, rămân într-o zonă gri, extrem de greu de documentat din punct de vedere juridic. [G1]
Pe plan extern (SIE): Deși există capacitatea operativă de culegere a datelor cu privire la piețele externe și intențiile strategice ale marilor actori străini, fluxul informațional „suferă” deoarece lipsește un mecanism integrat de diseminare rapidă și unificată către ministerele de resort, din cauza absenței unei structuri de coordonare centrală la nivel guvernamental.
- SPIONAJ INDUSTRIAL MODERN (2.0) ȘI PROTECȚIA CAPITALULUI INTELECTUAL ROMÂNESC
Mitul conform căruia spionajul industrial vizează doar statele hiper-tehnologizate cu o industrie grea proprie este infirmat de realitatea operativă curentă.
În versiunea sa modernă (Spionaj 2.0), atacurile folosesc o combinație letală de operațiuni cibernetice complexe și persistente, inginerie socială direcționată pe rețele profesionale și mecanisme financiare mascate de achiziție forțată.
În România, țintele predilecte nu mai sunt combinatele industriale istorice, ci activele intangibile: capitalul intelectual deținut de institutele de cercetare (tehnologii laser, energie nucleară, agricultură ecologică de precizie) și, mai ales, ecosistemul dinamic de start-up-uri din sectorul IT și al securității cibernetice. Actorii ostili profită adesea de foamea de capital a antreprenorilor locali. Ei utilizează fonduri de investiții corporative paravan pentru a prelua controlul asupra brevetelor, codurilor sursă sau bazelor de date.
Această dinamică se produce adesea înainte ca tehnologia respectivă să apuce să producă valoare adăugată sau taxe în interiorul țării. [Z1]
Spionajul modern exploatează perfect asimetria informațională: statul nu știe cine se află cu adevărat în spatele banilor, iar tânărul cercetător nu știe cine îi finanțează, de fapt, laboratorul sau compania.
- ANALIZĂ COMPARATIVĂ: MODELE INTERNAȚIONALE DE ECONOMIC INTELLIGENCE
Pentru soluții concrete, este necesară comparația cu alte state etalon pentru a vedea ce model de operare au aplicat și cum ar putea fi aceste modele aplicate și în României care este dependentă de capital extern și dezindustrializare:
Tabelul 2:
| STAT | STRUCTURA RESPONSABILĂ | MODEL DE OPERARE ECONOMICĂ | SOLUȚIA ADAPTATĂ PENTRU ROMÂNIA |
| Israel | Shin Bet(Securitate Internă)șiIDF(Unitatea 8200) | Integrare militară-industrială: Serviciile finanțează direct start-up-uri tech prin fonduri de risc proprii pentru a deține controlul asupra brevetelor de securitate. | Deși România nu are o industrie grea, are un sector IT de elită. Trebuie creat un vehicul financiar (sub egida CSAT) care să ofere finanțare urgentă start-up-urilor românești de tehnologie critică, pentru a preveni cumpărarea și mutarea brevetelor în străinătate de către capitol speculativ. |
| Polonia | ABW (Agenția de Securitate Internă) | Scut Energetic și Infrastructură: ABW are ofițeri de legătură detașați permanent în structurile de management strategic ale marilor companii naționale. Ei blochează tranzacțiile suspecte în timp real. | Modificarea legislației naționale pentru a institui un audit de securitate obligatoriu, în timp real, efectuat de specialiști în intelligence economic în puținele companii strategice de stat rămase (ex.: Romgaz, Transgaz, Hidroelectrica, Nuclearelectrica, portul Constanța), blocând preluările mascate de acțiuni. |
| Franța | SISSE(Serviciul de Informare Strategică și Securitate Econimică) | Doctrina „Războiului Economic”: SISSE coordonează monitorizarea concurenței internaționale pentru a proteja interesele economice naționale și pentru a securiza piețele strategice din zonele de influență. | În loc de spionaj ofensiv pentru corporațiile mari pe care nu le avem, SIE trebuie reconfigurat pentru constraspionaj economic de proximitate. Rolul său principal trebuie să fie avertizarea timpurie cu privire la deciziile luate în capitalele străine de către companiile – mamă care dețin utilitățile, băncile sau rețelele comerciale din România. |
| SUA | CFIUS(Comitetul pentru Investiții Străine în SUA) | Screening riguros al investițiilor: Analizează minuțios achizițiile, fuziunile și preluările de companii tehnologice sau infrastructură din SUA de către entități străine, având puterea de a bloca tranzacțiile care prezintă riscuri la adresa securității naționale. | Corelarea automată și directă a bazelor de date ale SRI / SIE cu Oficiul Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor (ONPCSB) și Registul Comerțului. Este necesar un algoritm automatizat de alertă care să semnaleze instant când o succesiune de firme – paravan din zone offshore, încearcă să cumpere pachete de acțiuni în România. |
- CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI DE POLITICI PUBLICE
Securizarea României în fața asediilor de tip geoeconomic weaponization nu se mai poate realiza cu instrumentele conceptuale sau juridice ale secolului trecut. Într-o economie unde proprietatea asupra activelor este majoritar privată și externă, statul trebuie să își exercite autoritatea prin controlul, monitorizarea și securizarea rețelelor fizice, logistice și informaționale care îi traversează teritoriul.
Din punct de vedere normativ, adaptarea la nivel național s-a realizat parțial prin măsuri de punere în aplicare a reglementărilor europene privind examinarea investițiilor străine directe, materializate prin OUG nr. 46/2022 și modificările strategice aduse ulterior prin OUG nr. 17/2026. [G2]
Cu toate acestea, integrarea suportului informativ, rămâne deficitară.
Recomandări de Politici Publice:
- Înființarea Consiliului Național de Securitate Economică (CNSE): O structură interinstituțională aflată sub egida Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT), capabilă să centralizeze analizele macro-predictive ale SRI și SIE și să le transpună în decizii executive rapide de protecție a pieței.
- Actualizarea și reformarea Legilor Securității Naționale: Introducerea explicită în corpul legii a conceptului de „amenințare geoeconomică asimetrică”, oferind acoperire legală deplină serviciilor de informații pentru monitorizarea fluxurilor financiare opace care vizează direct sau indirect infrastructura critică națională.
- Optimizarea Mecanismului de FDI Screening (Filtrare ISD): Integrarea directă a datelor furnizate de agențiile de intelligence în cadrul Consiliului pentru Examinarea Investițiilor Străine Directe (CEISD), trecând de la o simplă verificare juridică de formă la urmărirea în timp real a beneficiarului real final (Ultimate Beneficial Owner).
- Mecanisme de Parteneriat Public-Privat împotriva Spionajului Modern: Crearea unui protocol securizat de partajare a datelor despre amenințări (threat intelligence) prin care serviciile de informații economice și DNSC să ofere sprijin informativ direct start-up-urilor românesc inovatoare și institutelor de cercetare, ferindu-le de ingineriile financiare ostile.
Figura 2: Circuitul Integral de Filtrare și Avertizare Timpurie (FDI Screening 2.0)
BIBLIOGRAFIE
[B1] Baldwin D. A., Economic Statecraft, Princeton University Press, ISBN: 0691076871, United States of America, 1985.
[B2] Blackwill, R. D., Harris, J. M., War by Other Means: Geoeconomics and Statecraft, Harvard University Press, ISBN-10: 0674737210, ISBN-13: 978-0674737211, United States of America, 2016.
[C1] Coldea F., Despre Serviciile de intelligence: gânduri, perspective, opinii: pledoarie pentru încredere, Ed. Rao, ISBN: 978-606-006-173-1, București, 2018.
[C2] Coldea F., Intelligence și decizie politică: curs introductiv, Ed. Universității de Vest, ISBN: 978-973-125-691-7, Timișoara, 2019.
[C3] Comisia Europeană, Joint Communication to the European Parliament, the European Council and the Council on „European Economic Security Strategy”, JOIN, no 20, Bruxelles, 2023. https://eur-lex.europa.eu/legal-content/EN/TXT/?uri=celex:52023JC0020 (accesat în data de 26.06.2026)
[C4] Consiliul European și Consiliul Uniunii Europene, European economic security, JOIN, 20, Bruxelles, 2024.
https://www.consilium.europa.eu/ro/policies/european-economic-security/ (accesat în data de 26.06.2026)
[F1] Farrell H., Newman A. L., Weaponized Interdependence: How Global Economic Networks Shape State Coercion. International Security, Volume 44, Issue 1, p. 42-79, Online ISSN 1531-4804, Print ISSN 0162-2889, United States of America, 2019. https://direct.mit.edu/isec/article/44/1/42/12237/Weaponized-Interdependence-How-Global-Economic (accesat în data de 26.06.2026)
[G1] Guvernul României, Ordonanță de Urgență nr. 46 din 14 aprilie 2022 privind măsurile de punere în aplicare a Regulamentului (UE) 2019/452 al Parlamentului European și al Consiliului din 19 martie 2019 de stabilire a unui cadru pentru examinarea investițiilor străine directe în Uniune, precum și pentru modificarea și completarea Legii concurenței nr. 21/1996, 2022. https://legislatie.just.ro/Public/FormaPrintabila/00000G04UQSIQ1C0S8B2L8HL1OS7SD7N (accesat în data de 26.06.2026)
[G2] Guvernul României,Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 17/2026 pentru modificarea și completarea actelor normative privind examinarea investițiilor străine directe, 2026. https://lege5.ro/Gratuit/ge4dcobzg42tq/ordonanta-de-urgenta-nr-17-2026-privind-modificarea-si-completarea-unor-acte-normative (accesat în data de 26.06.2026)
[I1] Ivan L, Dezvoltarea unui model românesc de intelligence economic, Editura Universitară, ISBN: 978-606-28-1511-0, București, 2022.
[L1] Leonard M., The Age of Unpeace: How Connectivity Causes Conflict, Bantam Press, ISBN-10: 1787634655, ISBN-13: 9781787634657, London, 2021.
[M1] Maior G.C., Un Război al Minții. Intelligence, servicii de informații și cunoașterea strategică în secolul XXI, Ed. Rao, ISBN: 978-606-8255-14-9, București, 2010.
[S1] Serviciu Român de Informații (București), Monografia SRI. 1990-2015, Ed. Rao, ISBN: 978-606-609-947-9, București, 2015.
[Z1] Zuboff S., The Age of Surveillance Capitalism: The Fight for a Human Future at the New Frontier of Power, PublicAffairs, ISBN-13: 978-1610395700, New York, 2019.
