ing. SILVIU GEANĂ,
președintele Federaţiei Sindicatelor din Silvicultură Silva
Ediția 2023 a Zilei Silvicultorului ne găsește mai îngrijorați ca oricând de soarta sectorului silvic, de soarta pădurilor românești, de soarta locurilor de muncă din acest sector și de ceea ce ne va aduce ziua de mâine.
Ne punem în mod firesc întrebarea retorică: Silvicultura românească, încotro?
Profesia noastră, meseria de silvicultor mai este oare necesară în societatea românească, mai este ea utilă gospodăririi durabile a pădurilor țării sau va fi înlocuită de aplicații informatice, de sisteme de urmărire, de monitorizare satelitară și de camere video? Pădurarii vor fi oare înlocuiți de bodyguarzi, care vor păzi pădurile, așa cum se propune în noul Cod Silvic?
Din păcate, în ultima perioadă, despre păduri vorbesc tot mai mulți ”activiști” și tot mai puțini silvicultori, iar percepția publică precum și politicile publice arată tot mai evident acest lucru. Astfel se explică legislația făcută pe genunchi, stufoasă, absurdă, contradictorie, restrictivă și de multe ori dificil de aplicat, elaborată la presiunea societății civile, a procedurilor de infringement, de cele mai multe ori fără a se lua în considerare opiniile specialiștilor silvici practicieni, care trebuie să și aplice aceste reglementări.
Ne preocupă soarta administrării pădurilor din România și nu ne este deloc indiferent de ceea ce se va întâmpla cu administratorul pădurilor statului, Regia Națională a Pădurilor, regie de interes național asupra căreia sunt acum ațintiți, mai mult ca oricând, ochii guvernului, ai ministerului, ai societății civile și, mai nou, ai unor importante instituții europene și organizații economice recunoscute la nivel mondial.
Din păcate, soarta Romsilva, a unităților de administrare a pădurilor și implicit a multor locuri de muncă sunt, în opinia noastră, puse la încercare în aceste vremuri, de anumite inițiative legislative promovate chiar de către Guvernul României.
După cum cunoașteți, Guvernul a inițiat, la sfârșitul lunii decembrie 2022, fără consultarea partenerilor sociali și, fără nicio evaluare a impactului socioeconomic, a impactului financiar și impactului juridic (pentru a vedea care sunt implicaţiile pe care reglementarea le va avea asupra economiei naționale si asupra legislaţiei în vigoare), un Proiect de lege de modificare și completare a OUG 109/2011 privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice, cu scopul declarat de a răspunde recomandărilor Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), la care România dorește să acceadă, dar și angajamentelor asumate, în acest caz, total neinspirat spunem noi, prin Planul Național de Redresare și Reziliență.
Prin acest proiect de lege aprobat de Guvern și transmis apoi Parlamentului pentru adoptare în procedură de urgență, se dă o lovitură decisivă majorității regiilor autonome ale statului, forțând desființarea și reorganizarea acestora prin divizarea activităților de serviciu public de activitățile comerciale.
Numărul total de întreprinderi publice care urmează a fi afectate de prevederile Pl-x nr. 143/2023, este de peste 236 de regii autonome existente la nivel național și peste 1500 de regii publice de interes local (numărul exact nu este cunoscut nici de guvern).
Una dintre întreprinderile publice vizate în mod direct de această lege, alături de multe alte regii ale statului (Autoritatea Rutieră Română, Administrația Serviciilor de Trafic Aerian Romatsa, Administrația Fluvială a Dunării de Jos, Autoritatea Aeronautică Civilă Română etc.) este Romsilva, regie autonomă de interes național, care administrează în prezent o suprafață de 3,1 milioane ha păduri proprietate publică a statului, și 1,1 milioane hectare păduri aparținând altor categorii de proprietari, pentru care se asigură administrarea și serviciile silvice.
Pentru stoparea acestei inițiative legislative, precum și pentru introducerea unui amendament la proiectul de lege prin care administratorii pădurilor proprietate publică să fie exceptați de la aplicarea guvernanței corporative, Federația Silva a organizat de la începutul acestui an, 4 acțiuni de protest, la care au participat peste 7500 de membri de sindicat: în data de 12 ianuarie la guvern, în data de 21 februarie la Senatul României, în data de 21 martie și 26 aprilie 2023 la Camera Deputaților. Totodată, am transmis zeci de demersuri către conducerea Senatului, președinții și membrii comisiilor de specialitate, către conducerea Camerei Deputaților, către președinții comisiilor avizatoare și raportoare, către liderii grupurilor parlamentare, către prim-ministru, către ministrul de finanțe, ministrul mediului apelor și pădurilor, ministrul muncii precum și tuturor președinților partidelor parlamentare din România.
Conducerea RNP a formulat de asemenea și a depus la Parlament amendamente la proiectul de lege pentru ca activitățile economice să nu fie divizate și transferate către societăți comerciale.
Cu toate acestea, la Senat, în data de 6 martie 2023, amendamentele Federației Silva și ale RNP au fost respinse la vot.
Totuși, în Raportul de adoptare a proiectului de lege, a fost aprobat un amendament de compromis prin care obligativitatea de divizare a activităților de serviciu public de cele comerciale la regiile autonome, a fost înlocuită cu posibilitatea de reorganizare a acestor activități.
Din păcate, la presiunile guvernului, acest proiect legislativ, dictat în mare măsură de Comisia Europeană și Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică, a fost adoptat în data de 10 mai 2023 și de către camera decizională – Camera Deputaților, într-o grabă de neînțeles (în două luni au fost dezbateri la două comisii care au dat aviz negativ asupra proiectului de lege și apoi în nici 24 de ore proiectul a trecut prin 4 comisii care au întocmit raport favorabil de adoptare), cu încălcarea unor principii elementare de consultare publică și fără a se solicita un aviz din partea Consiliului Economic și Social, deși acesta era obligatoriu prin lege.
Trei din cele patru comisii de raport de la CDEP nu au făcut nicio dezbatere, unele comisii nici măcar nu au avut proiectul înscris pe ordinea de zi, iar la Comisia pentru Agricultură-Silvicultură, dezbaterea unui raport de peste 300 de pagini a durat un singur minut. De fapt, nu a fost nicio dezbatere, a fost doar o comandă politică!
Forma adoptată de Camera Deputaților a anulat practic „amendamentul de compromis” adoptat de Senat, întrucât s-a introdus obligativitatea ca în termen de 6 luni de la intrarea în vigoare a legii, autoritățile publice tutelare și consiliile de administrație ale întreprinderilor publice regii autonome să aprobe aprobe măsurile de punere în aplicare a divizării activităților de serviciu public de cele comerciale!
Dacă forma adoptată de Parlament a legii va fi promulgată de către președintele Romaniei, activitățile comerciale ale regiilor autonome urmează a fi transformate în societăți pe acțiuni sau cu răspundere limitată, iar activitățile de serviciu public vor deveni cel mai probabil, bugetare. Mai mult decât atât, statul român se angajează, în mod cel puțin inexplicabil, că nu va mai înființa regii autonome care să desfășoare activități economice!
Federația Sindicatelor Silva a solicitat intervenția președintelui României și a avocatului poporului, pentru a sesiza Curtea Constituțională, conform prerogativelor legale de care aceștia dispun, până la promulgarea legii, cu privire la încălcarea mai multor prevederi din Legea fundamentală pe parcursul procedurilor de elaborare și adoptare a actului normativ.
De asemenea, a fost depusă la Curtea Constituțională o sesizare de neconstituționalitate asupra PL-x nr. 143/2023, de către mai mulți deputați din zona opoziției și neafiliați.
Federația Sindicatelor Silva a transmis la rândul ei Curții Constituționale a României un amplu Memoriu, prin care am adus o serie de argumente juridice privind neconstituționalitatea Pl-x 143/2023. Curtea Constituțională a analizat ieri, 14 iunie 2023, sesizarea de neconstituționalitate.
Din punctul nostru de vedere, prin această modificare legislativă, se pune în pericol administrarea pădurilor proprietate publică a statului, bun de interes național, întrucât, după înființarea acestor societăți pe acțiuni, cel mai probabil, statul le va lista la bursă (ceea ce reprezintă o formă indirectă de privatizare), iar marii operatori economici interesați de păduri și de lemnul românesc vor putea achiziționa pachete importante de acțiuni la societățile statului.
Astfel, pădurile proprietate publică de stat și lemnul românesc, poate unica resursă pe care astăzi România o mai deține în patrimoniul public, vor putea ajunge în mâna anumitor grupuri de interese, care, cel mai probabil, urmăresc acest lucru de mult timp, inclusiv prin forțarea reorganizării Romsilva ca angajament în PNRR, în timp ce această unitate economică de interes național funcționează la parametri optimi, cu rezultate economice deosebite.
Federația Silva va susține în continuare, prin toate mijloacele legale, inclusiv prin organizarea unor noi acțiuni de protest dacă va fi cazul, menținerea activităților economice în cadrul structurilor de administrare existente la Regia Națională a Pădurilor – Romsilva.
Din păcate însă, Pl-x. 143/2023 nu este singura provocare legislativă, Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor a inițiat o procedură cel puțin inedită pentru elaborarea unui proiect de cod silvic nou, dar și a modificării HG-ului de organizare și funcționare a Romsilva, tot sub umbrela unor „angajamente” asumate în PNRR.
Dacă inițial s-a afirmat că se dorește un cod silvic mai suplu, cel în vigoare având 130 de articole, proiectul noului cod silvic are 160 de articole și conține unele prevederi care reprezintă în opinia noastră un regres în materie de reglementare față de Legea 46/2008, Cod silvic pe care, probabil, vom ajunge să-l regretăm.
Romsilva însăși este în faza avansată de elaborare a unei strategii de dezvoltare – celebra SDR 30, care conține unele aspecte cu care sindicatele nu pot fi de acord (de exemplu paza pădurilor pe Legea 333/2003 – privind paza obiectivelor).
Așa cum am mai spus, pentru a îmbunătăți modul de administrare a pădurilor din România și pentru a elimina fenomenul tăierilor ilegale avem nevoie de o viziune politică constructivă, de o cooperare interinstituțională activă și de o alocare corectă a resurselor financiare și umane necesare. Silvicultura românească are o tradiție de peste 100 de ani și este recunoscută la nivel european și mondial. Trebuie să respectăm acești specialiști valoroși pe care sectorul silvic îi are și să evităm acțiunile politice și administrative care pot bulversa ireversibil acest domeniu economic strategic.
Și o spunem cu toată responsabilitatea – Nu avem nevoie de experimente cu pădurile României!
Pe această cale, facem un apel la toți specialiștii silvici de bună-credință, pentru a identifica soluții viabile, astfel încât aceste acte normative să nu afecteze activitatea Romsilva, să nu distrugă structurile silvice de administrare a pădurilor și locurile de muncă ale salariaților Regiei Naționale a Pădurilor.
Vă propun să facem o întoarcere în timp, prezentându-vă câteva citate din lucrarea apărută sub îngrijirea regretatului academician Victor Giurgiu, „Marin Drăcea – Opere alese”, apărută în anul 2005:
„În România, până în anul 1930, s-a aplicat concepția potrivit căreia silvicultorul trebuie să se limiteze doar la activități din domeniul culturii, evitând exploatarea lemnului. Această activitate se efectua de către firme distincte, de cele mai mult ori străine, chiar și în cazul pădurilor statului. Marin Drăcea a fost primul silvicultor care a militat energic pentru înlăturarea acestei concepții, dovedind că exploatarea reprezintă un necesar și important act silvicultural. A demonstrat pe baze științifice că «Raporturile bune dintre exploatare și cultură, într-o țară tânără ca a noastră, nu se pot realiza decât prin integrarea într-o singură mână a culturii și exploatării pădurilor» (M. Drăcea, 1931).
Regia de stat – care poate avea și rivali – este azi, din multe puncte de vedere, o necesitate. Ea nu se poate realiza decât în cadrul unei autonomii riguros controlate. Mai necesară sau cel puțin tot atât de necesară este însă o bună administrație, o bună poliție, o bună politică forestieră. Bine efectuată, Regia asigură în cele mai multe cazuri un maximum de randament al pădurii în economia națională, rezolvând în folosul culturii forestiere conflictul între aceasta și exploatare și provocând o anumită repartiție a muncii și a venitului național. Spre a reuși – și buna reușită este o condiție de viață pentru Regie și pentru Corp și ideea forestieră – Regia trebuie în prealabil să-și asigure mijloacele de existență și de realizare și să se dezvolte treptat după un program de mai înainte fixat, în general admis și mai mulți ani respectat (…). Bine făcută, Regia nu poate decât ridica prestigiul Corpului silvic a cărui chemare capitală rămâne însă buna cultură a patrimoniului forestier al statului”.
Structurile forestiere, concepute și aplicate în perioada comunismului, când exploatarea a fost ruptă de silvicultură, n-au fost benefice nici pentru cultură, nici pentru exploatarea lemnului.
Conceptul de regie și experiența acumulată de Marin Drăcea (…), referitoare la organizarea și funcționarea Casei Autonome a Pădurilor Statului, sunt de mare interes și de certă actualitate, constituind o valoroasă carte de învățătură pentru conducătorii actualei Regii Naționale a Pădurilor – Romsilva, continuatoarea mai sus menționatei instituții.
Trecutul Casei Autonome a Pădurilor Statului, onorat de Marin Drăcea, este o garanție pentru un viitor durabil al Regiei Naționale a Pădurilor. Este iresponsabil cel care sapă la temelia ei.”
