Sondaj ECFR: Aproximativ 4 din 10 români se tem de o „recesiune economică” sau de „pierderea locului de muncă” ca o consecință a conflictului din Ucraina

Date:

●      Un nou sondaj ECFR dezvăluie decalajul în creștere între cei care vor „pace” și cei care vor „dreptate” în urma războiului din Ucraina, prima tabără fiind îngrijorată că guvernele naționale prioritizează măsurile împotriva Rusiei în detrimentul altor aspecte importante, cum ar fi creșterea inflației și criza nivelului de trai.
●      Majoritățile din toată Europa învinovățesc Rusia pentru izbucnirea războiului și o consideră obstacolul principal în calea unui acord de pace. În România, 58% dintre respondenții sondajului ECFR și-au exprimat această opinie.
●      Sondajul a descoperit o susținere copleșitoare pentru politica occidentală de rupere a legăturilor cu Moscova, însă dezvăluie și îngrijorări referitoare la costul sancțiunilor economice și amenințarea unei escaladări nucleare. Aproximativ 4 din 10 români se tem de o „recesiune economică” sau de „pierderea locului de muncă” ca o consecință a conflictului.
●      Dacă situația nu se schimbă dramatic, europenii se vor opune unui război de durată. Doar în Polonia, Germania, Suedia și Finlanda există o susținere publică semnificativă pentru creșterea cheltuielilor militare. În ciuda apropierii geografice de acest conflict, opinia predominantă în România este că nu este nevoie de o creștere a cheltuielilor de apărare națională.
●      Europenii vor ca UE să-și reducă dependența de petrolul și gazul rusesc, chiar dacă asta va afecta obiectivele climatice ale blocului comunitar. Majoritatea românilor, mai precis 54%, au acest punct de vedere.
●      Mulți se tem că războiul din Ucraina va afecta UE și cred că China și Statele Unite vor evita orice consecințe majore ale conflictului.
●      Această reorientare a opiniei publice de la ceea ce se întâmplă pe câmpul de luptă riscă să fisureze unitatea poziției Europei asupra conflictului, potrivit coautorilor raportului, Mark Leonard și Ivan Krastev.

Europenii l-au surprins pe Vladimir Putin și s-au surprins pe ei înșiși prin unitatea și fermitatea răspunsului la invazia Rusiei din Ucraina, însă se tem de repercusiunile economice ale unui conflict prelungit, potrivit unui nou studiu pe bază de sondaj publicat de Consiliul European pentru Relații Externe (ECFR). Sondajul ECFR din nouă state membre UE (Finlanda, Franța, Germania, Italia, Polonia, Portugalia, România, Spania și Suedia), plus Marea Britanie, a dezvăluit că deși Ucraina continuă să se bucure de susținere, preocupările europene s-au reorientat de la evenimentele de pe câmpul de luptă la impacturile pe scară largă ale conflictului, inclusiv în ceea ce privește întreruperea lanțului de aprovizionare, explozia prețurilor la energie și creșterea inflației. Acest lucru indică faptul că mulți europeni vor ca războiul să se încheie cât mai repede posibil, chiar dacă asta va duce la pierderi teritoriale pentru Ucraina, și cred că UE o „va duce mai rău” în urma conflictului, spre deosebire de SUA sau China.

În raportul alcătuit pe baza sondajului, Peace vs. Justice: The coming European split over the war in Ukraine”, ECFR a constatat că în ciuda existenței unei susțineri puternice în Europa pentru aderarea Ucrainei la UE și pentru politica Occidentului de rupere a legăturilor cu Moscova, începe să se formeze un decalaj între pozițiile adoptate de multe guverne naționale și starea de spirit a populației din țările respective. Sondajul, care a fost realizat de Datapraxis și YouGov între 28 aprilie și 11 mai 2022, arată că deși europenii sunt în marea majoritate de acord cu privire la cine este de vină pentru conflictul din Ucraina (73% spunând Rusia, în țările chestionate), există un decalaj între cei care vor încheierea cât mai rapidă a conflictului (tabăra Păcii) și cei care cred că Rusia ar trebui să fie pedepsită și să răspundă pentru încălcările legilor internaționale (tabăra Dreptății).

Deși există o susținere aproape universală pentru Ucraina în acest conflict, sondajul arată că europenii sunt împărțiți cu privire la modul în care ar trebui să se încheie războiul. Coautorii raportului, Mark Leonard și Ivan Krastev, îi avertizează pe liderii UE să nu adopte „poziții maximaliste” cu privire la conflict și propun ca liderii europeni să-și mențină poziția strictă în raport cu Rusia, însă să fie precauți referitor la pericolele escaladării.

Raportul ECFR identifică trei grupuri diferite de cetățeni în ceea ce privește Ucraina: cei care vor „pace” cât mai repede posibil; cei care vor „dreptate” prin refacerea integrității teritoriale a Ucrainei și pedepsirea Rusiei pentru invazia sa ilegală a unui stat suveran; și, în cele din urmă, cei care împărtășesc sentimentele anti-rusești ale grupului „dreptății” și temerile de escaladare ale taberei „păcii”.

Rusia este învinuită în mod universal pentru începerea conflictului și este văzută ca cel mai mare obstacol în calea păcii.

Peste 80% dintre respondenții din Polonia (83%), Suedia (83%), Finlanda (90%) și Marea Britanie (83%) consideră că Rusia este partea responsabilă pentru acest război, o părere împărtășită de majorități puternice din Italia (56%), Franța (62%) și Germania (66%). O imagine comparabilă este, de asemenea, evidentă atunci când respondenții au fost întrebați despre principalul impediment al unui posibil acord de pace. În fiecare țară, o majoritate sau o pluralitate de cetățeni văd Rusia ca fiind principalul obstacol, acest punct de vedere fiind cel mai evident în Finlanda (87% dintre respondenți), Suedia (82%), Marea Britanie (76%), Polonia (74%) și Spania (69%). Această poziție a fost mai puțin întâlnită în România (42%) și Italia (39%), însă este în continuare opinia dominantă în ambele țări.

Există o susținere puternică în Europa pentru detașarea de Rusia

Majoritatea respondenților cred că guvernele naționale ar trebui să rupă relațiile economice și culturale cu Moscova, iar o opinie predominantă este că țara lor ar trebui să rupă toate legăturile diplomatice cu Rusia. Acest sentiment referitor la ruperea legăturilor diplomatice a fost deosebit de pronunțat în Polonia, țară care a primit peste jumătate dintre refugiații care au fugit din Ucraina. 64% dintre respondenții din România susțin eforturile guvernului de relocare a refugiaților ucraineni, acesta fiind cel mai scăzut răspuns dintre toate țările participante la sondaj. În Finlanda a fost de 91%, în Suedia de 90%, în Portugalia și Spania de 83%, în Germania de 76% și în Polonia de 71%.

Europenii vor ca UE să-și reducă dependența de petrolul și gazul rusesc, chiar și în detrimentul obiectivelor climatice ale blocului comunitar

Aceasta a fost opinia predominantă (58%) din țările participante la sondaj și din toate taberele de respondenți, fiind cea mai pronunțată în Finlanda (77%), țară care importă majoritatea gazului din Rusia. Acest rezultat indică o susținere publică pentru a șasea rundă de sancțiuni a Consiliului European anunțată pe 30 mai 2022, inclusiv pentru un embargou parțial asupra petrolului rusesc și o investiție considerabilă în energia regenerabilă ca parte a diversificării energiei blocului comunitar. În România, 54% dintre cei chestionați susțin eforturile de reducere a dependenței țării lor de energia rusească.

Europenii sunt împărțiți în două tabere: cei care vor „pace” și cei care vor „dreptate” în urma conflictului

În cele 10 țări participante la sondaj, 35% dintre respondenți se află în tabăra „Păcii”, iar 22% se află în tabăra „Dreptății”. Alți 20% pot fi considerați „Oscilanți”, în această categorie fiind incluși cei care nu pot să aleagă între imperativele de pace și dreptate, dar care susțin în continuare în linii mari acțiunea de răspuns a UE la războiul început de Rusia în Ucraina. Tabăra Păcii este susținută cel mai mult de italieni, 52% dintre aceștia alegând această opțiune, în timp ce respondenții polonezi sunt cei care susțin cel mai mult tabăra Dreptății, 41% dintre ei prioritizând pedepsirea Rusiei și restaurarea integrității teritoriale a Ucrainei. În ciuda graniței terestre cu Ucraina, opinia predominantă printre români este că ar trebui obținută pacea cât mai repede posibil, chiar dacă asta ar duce la pierderi teritoriale pentru Ucraina. 42%, o pluralitate de respondenți, se aliniază cu tabăra „Păcii” în România.

Majoritatea europenilor vor ca războiul să se încheie cât mai repede posibil, chiar dacă asta va duce la pierderi teritoriale pentru Ucraina

Deși europenii sunt solidari cu Ucraina, Polonia este singura țară participantă la sondaj în care cea mai populară opinie este că pedepsirea Rusiei pentru agresiunea sa ar trebui să fie o prioritate imediată.

Respondenții care vor „pace” tind să creadă că Ucraina se va găsi într-o situație mai proastă decât Rusia la sfârșitul conflictului

Asta indică faptul că, deși este diversă din punct de vedere demografic, tabăra Păcii este unită și motivată de preocupări referitoare la impactul războiului.

Părerile despre politica de răspuns a UE variază în funcție de căutarea „păcii” sau a „dreptății”

În timp ce respondenții din tabăra Dreptății și Oscilanții susțin ruperea legăturilor economice, diplomatice și culturale cu Rusia, cei care vor „pace” se opun în principal ruperii ultimelor două. Aceeași diviziune se menține în ceea ce privește apărarea: tabăra „păcii” se opune ideii unei zone de interdicție aeriană și dislocării de trupe în Ucraina, în timp ce celelalte grupuri ar susține în cea mai mare parte o astfel de mișcare.

Mulți cred că războiul din Ucraina va afecta în cele din urmă Uniunea Europeană și că China și Statele Unite vor evita orice consecințe serioase ale conflictului

Majoritatea europenilor (55%) prevăd că UE se va găsi într-o situație „ușor mai rea” sau „mult mai rea” în urma conflictului.

Există un sentiment predominant că guvernele sunt mult prea concentrate pe război, în detrimentul altor probleme cu care se confruntă cetățenii

42% dintre respondenți cred că guvernele lor dedică prea mult timp războiului din Ucraina, în timp ce 36% au fost mulțumiți de atenția devotată conflictului, iar 4% au spus că există o concentrare mult prea mică asupra războiului. Polonia și România au fost singurele țări dintre cele chestionate în care peste jumătate dintre respondenți au spus că guvernul lor a acordat prea multă atenție războiului din Ucraina.

Principalele preocupări pe care europenii le au referitor la conflict sunt impacturile asupra nivelului de trai și amenințarea de escaladare nucleară

Deși anxietatea este prezentă în toate țările, acestea își prioritizează diferit aceste preocupări. Respondenții din Germania, Italia și Franța sunt cei mai îngrijorați de impactul războiului asupra nivelului de trai și prețurilor la energie. Suedezii, britanicii, polonezii și românii sunt mai îngrijorați de amenințarea unui război nuclear. Țările situate cel mai departe de Rusia – Portugalia și Spania – sunt îngrijorate de ambele amenințări aproape în mod egal, în timp ce Finlanda este cel mai mult îngrijorată de riscul unor acțiuni militare ale Rusiei îndreptate împotriva sa.

Există diferențe semnificative de opinie între țările care împart o graniță terestră cu Ucraina

În Polonia, 83% dintre cei chestionați învinuiesc Rusia pentru conflict, comparativ cu doar 58% în România, în timp ce 74% consideră că Rusia este cel mai mare obstacol în calea păcii, comparativ cu 42% în România. Polonezii și românii diferă, de asemenea, în ceea ce privește nivelul solidarității cu Ucraina. De exemplu, 71% dintre respondenții din Polonia și 54% dintre respondenții din România susțin acordarea de mai multă asistență economică Ucrainei. Trimiterea de arme suplimentare în Ucraina este susținută de 78% dintre respondenții din Polonia, comparativ cu doar 46% în România. Cele două țări au păreri semnificativ diferite cu privire la trimiterea de trupe în Ucraina. Polonia este una dintre puținele țări în care susținerea acestei idei este mai mare decât respingerea ei (prin 46% la 30%); în același timp, românii se opun clar la trimiterea de trupe (prin 44% la 26%). Așa că geografia nu este cel mai important factor care definește atitudinile cetățenilor față de război.

În analiza desfășurată asupra datelor, Mark Leonard și Ivan Krastev susțin că opinia publică europeană se schimbă și că este posibil ca „cele mai dificile zile” ale UE să nu fi venit încă. „Reziliența democrațiilor europene”, scriu aceștia, va „depinde în mare măsură de abilitatea guvernelor de a susține sprijinul cetățenilor pentru politici potențial dăunătoare”, cum ar fi un embargou asupra petrolului rusesc care ar împinge în sus prețurile deja crescute la energie și care ar avea un impact profund asupra economiilor europene.

Comentând la sondaj, coautorul raportului și directorul ECFR, Mark Leonard, a spus: „Europenii l-au surprins pe Putin și s-au surprins pe ei înșiși cu unitatea lor de până acum, însă marile provocări abia acum urmează. Există posibile diferențe de opinie cu privire la nivelul de trai, refugiați și escaladarea nucleară, însă marele decalaj este cel dintre cei care vor ca războiul să se încheie cât mai repede posibil și cei care vor ca Rusia să fie pedepsită. Dacă nu este gestionat așa cum trebuie, decalajul dintre «tabăra păcii» și «tabăra dreptății» în ceea ce privește Ucraina ar putea fi la fel de dăunător ca cel dintre creditori și debitori în timpul crizei euro.”


Ivan Krastev, coautor și președinte al Centrului pentru Strategii Liberale, a adăugat: „Opinia publică europeană a fost cea care a adus unitate în UE după invazia Rusiei în Ucraina, iar acum liderii europeni trebuie să susțină această armonie.”


Acest nou sondaj și raportul care îl însoțește fac parte dintr-un proiect mai larg al ECFR pentru înțelegerea opiniilor și cerințelor europenilor în ceea ce privește politica externă. Publicările anterioare bazate pe sondaje includ examinări ale atitudinilor europene față de Ucraina și Rusia înainte de conflictul actual; modul în care criza COVID-19 a reordonat opiniile și identitățile politice în Europa; și cercetări pe bază de sondaj despre opiniile și așteptările europene referitoare la Statele Unite și alte puteri internaționale.


Mark Leonard este director fondator al Consiliului European pentru Relații Externe (ECFR), primul grup de reflecție paneuropean. Subiectele sale de interes includ geopolitica și geoeconomia, China și politicile și instituțiile UE. Cartea sa recentă, The Age of Unpeace, s-a bucurat de aprecierea criticilor și a fost inclusă pe o listă de „lecturi obligatorii” din Financial Times.

Ivan Krastev este președintele Centrului pentru Strategii Liberale din Sofia și fellow permanent la Institutul de Științe Umane IWM din Viena. El este membru fondator în consiliul director al ECFR și membru în consiliul de administrație al Grupului Internațional de Criză. Este autorul cărții Is It Tomorrow, Yet? The Paradoxes of the Pandemic.


Acest raport este bazat pe un sondaj de opinie efectuat în zece țări europene, dintre care nouă sunt state membre ale Uniunii Europene. Sondajele au fost realizate pentru ECFR de Datapraxis și YouGov în Finlanda, Franța, Germania, Marea Britanie, Italia, Polonia, Portugalia, România, Spania și Suedia. Sondajul a fost realizat între 28 aprilie și 11 mai 2022, cu un eșantion total de 8.172 de respondenți. Acesta a fost un sondaj online desfășurat în Finlanda (n = 500), Franța (n = 1,000), Germania (n = 1,000), Marea Britanie (n = 1,103), Italia (n = 1,009), Polonia (n = 1,002), Portugalia (n = 506), România (n = 501), Spania (n = 1,050) și Suedia (n = 501). Rezultatele sunt reprezentative la nivel național pentru demografia de bază și voturile anterioare din fiecare țară. Marja generală de eroare este de ±3 la sută pentru un eșantion de 1.000 și de ±4 la sută pentru un eșantion de 500. Datele exacte ale sondajului au fost: Finlanda (29 aprilie – 5 mai), Franța (28 aprilie – 5 mai), Germania (28 aprilie – 5 mai), Marea Britanie (10-11 mai), Italia (28 aprilie – 6 mai), Polonia (29 aprilie – 5 mai), Portugalia (29 aprilie – 6 mai), România (29 aprilie – 5 mai), Spania (29 aprilie – 5 mai) și Suedia (28 aprilie – 5 mai)

Coperta revistei

spot_img

Editorial

spot_img
spot_img

Opinii și analiza

spot_img

Recomandate
Recomandate

BucharestFoodSummit 2024, cel mai important eveniment de business al toamnei

În perioada 9-11 octombrie, are loc la București cea...

Hotărârea Consiliului de Administrație al BNR pe probleme de politică monetară din 4 octombrie 2024

Consiliul de administraţie al Băncii Naţionale a României, întrunit...

INS: Cifra de afaceri din comerţul cu amănuntul a crescut în luna august

▪ În luna august 2024 volumul cifrei de...

GREEN MOBILITY FORUM 2024 by The Diplomat-Bucharest

THE DIPLOMAT-BUCHAREST & AUTOMOTIVE TODAY organizează evenimentul GREEN MOBILITY...