Sondaj ECFR: Românii sunt deschiși ideii aderării Ucrainei la UE

Date:

Sondajul multinațional al Consiliul European pentru Relații Externe (ECFR) în parteneriat cu Think Tank Europa, realizat de YouGov și Datapraxis în șase state membre UE (Austria, Danemarca, Franța, Germania, Polonia și România), a descoperit că, deși se înregistrează o susținere considerabilă pentru aderarea Ucrainei și, într-o mai mică măsură, pentru aderarea Republicii Moldova și a Muntenegrului la blocul comunitar, există și îngrijorări profunde de natură economică și de securitate. De asemenea, s-au înregistrat atitudini rezervate cu privire la candidatura Turciei în mod special și cu privire la candidaturile Georgiei și majorității țărilor din Balcanii de Vest. 

Într-o notă mai pozitivă, recunoașterea costurilor extinderii nu exclude susținerea ei. Dintre respondenții care consideră că aderarea Ucrainei va avea un impact negativ mic asupra securității UE, 44% susțin aderarea acesteia, în timp ce doar 27% sunt de părere că Ucraina nu ar trebui să se alăture UE. Iar dintre respondenții care consideră că aderarea Ucrainei va avea un impact negativ mic asupra economiei UE, 40% au declarat că acesteia ar trebui să i se permită să intre în UE (în timp ce doar 31% au declarat că nu ar trebui să i se permită intrarea), un semn clar al susținerii europene neclintite față de această țară. 

Setul de date sugerează că există o diferență clară în modul în care cetățenii văd problema extinderii UE, cei din statele membre „vechi” ale UE, inclusiv Austria, Franța, Danemarca și Germania, fiind mai predispuși să se opună unei extinderi, pe când cei din statele membre „noi”, inclusiv Polonia și România, văzând extinderea într-o lumină mai favorabilă. De asemenea, sunt dezvăluite și divergențele regionale de opinie cu privire la posibilul moment al extinderii, mai puțin de o treime dintre cetățenii „vechiului” bloc de state membre (Danemarca 29%, Austria 28%, Germania 28% și Franța 27%) exprimându-și părerea că UE ar trebui să adauge membri noi „în acest moment”, comparativ cu aproximativ jumătate dintre respondenții aflați în statele membre „mai noi” (Polonia 48% și România 51%). Candidatura Turciei nu este foarte susținută în Europa, peste o jumătate dintre cei chestionați de ECFR (51%) indicând faptul că acestei țări „nu ar trebui să i se permită să intre în UE”. Opiniile sunt la fel de rezervate printre respondenții celor șase state membre când vine vorba de Kosovo (37%, o pluralitate, împotrivă), Serbia (35%, o pluralitate, împotrivă) și Albania (35%, o pluralitate, împotrivă) și de proiectele lor de aderare. 

În analiza rezultatelor sondajului, Piotr Buras și Engjellushe Morina, senior policy fellows la ECFR, sugerează că există o nevoie urgentă de a „consolida și securiza spațiul european” pe fondul conflictului de la granițele Europei. Aceștia le cer liderilor UE, care se vor întâlni săptămâna aceasta la Bruxelles, să înceapă discuțiile de aderare cu Ucraina și Republica Moldova și să stabilească cronologia următorilor pași pentru toate celelalte țări candidate aspirante. Acest lucru, împreună cu reformele instituționale mai ample, va ajuta la atenuarea „scepticismului” cetățenilor referitor la capacitatea blocului comunitar de a absorbi membri noi și va clarifica de ce extinderea este „imperativă pentru viitorul Europei”, potrivit lui Buras și Morina. 

Constatările vin după ce ECFR a publicat în luna noiembrie un studiu despre pozițiile statelor membre cu privire la extinderea UE. Acest studiu indică faptul că există un consens general între guverne referitor la necesitatea geopolitică a extinderii, însă observă și dezacordurile majore și explorează modul în care acestea pot fi reconciliate. 

Concluziile cheie ale sondajului multinațional ECFR referitor la extinderea UE includ: 

Europenii sunt deschiși ideii aderării Ucrainei la UE

Susținerea intrării Ucrainei în UE predomină în Danemarca (50%) și în Polonia (47%), opiniile fiind împărțite în România (32% pro vs 29% contra), Germania (37% pro vs 39% contra) și Franța (29% pro vs 35% contra). Austria este un caz izolat în ceea ce privește acceptarea Ucrainei în blocul comunitar, majoritatea respondenților (52%) opunându-se unei posibile aderări, doar 28% fiind de acord cu acest lucru. 

Cu toate acestea, există îngrijorări că o astfel de situație ar putea prezenta riscuri economice și de securitate pentru blocul comunitar și pentru statele membre, mult mai mult decât primirea țărilor candidate din Balcanii de Vest.

45% dintre cei chestionați de ECFR cred că intrarea Ucrainei în UE ar avea un „impact negativ” asupra securității UE, spre deosebire de 25% care consideră că acest lucru ar avea un „impact pozitiv”. De asemenea, 39% dintre respondenți cred că aderarea Ucrainei va avea un „impact negativ” asupra securității țării lor, în timp ce doar 24% se așteaptă la un „impact pozitiv”. Aderarea țărilor din Balcanii de Vest prezintă un risc semnificativ mai scăzut, potrivit respondenților la sondaj, opiniile fiind împărțite între cei care consideră că acest lucru va avea un impact „negativ” sau „pozitiv” asupra securității blocului comunitar (33%, respectiv 23%). Opiniile sunt împărțite în România cu privire la impactul aderării Ucrainei la UE. 37% dintre respondenții români cred că acest lucru ar putea aduce beneficii economiei UE, în timp ce 28% anticipează un efect „negativ”. De asemenea, 30% dintre respondenții români prevăd un impact advers asupra securității țării lor, în timp ce 41% sunt de părere că impactul ar putea fi unul „pozitiv”.  

Există temeri cu privire la impactul extinderii UE asupra puterii sale politice la nivel mondial.

Polonia și Danemarca sunt cele mai optimiste din acest punct de vedere, o pluralitate de 43%, respectiv 35%, dintre cetățeni fiind de părere că aderarea Ucrainei va avea un impact pozitiv asupra puterii politice a UE la nivel mondial, doar 21%, respectiv 19%, așteptându-se la un impact negativ. În același timp, opinia predominantă din Austria (42%) și Germania (32%) este că aderarea Ucrainei va avea un impact negativ asupra puterii politice a UE la nivel mondial. Respondenții din Franța și România au păreri împărțite, 24%, respectiv 31%, fiind de părere că acest lucru va avea un impact pozitiv, iar 28% dintre respondenții ambelor state membre sunt de părere că va avea un impact negativ. 

Există diferențe de opinie cu privire la momentul unei posibile extinderi.

Datele ECFR arată că cetățenii sunt împărțiți, în medie, în trei părți egale în ceea ce privește momentul extinderii UE: cei care cred că extinderea ar trebui începută astăzi (35%), cei care cred că UE nu ar trebui să se extindă în acest moment (37%) și cei care sunt indiferenți cu privire la acest aspect sau nu știu (28%). În România, majoritatea celor chestionați (51%) văd avantajele urmăririi unei extinderi „în acest moment”, aceasta fiind cea mai mare susținere dintre toate țările participante la sondaj, doar 20% dintre respondenți fiind de părere că UE „nu ar trebui” să se extindă în acest moment. 

Există, de asemenea, diferențe de opinie între țările „vechi” și „noi” ale UE referitor la subiectul mai larg al acceptării de noi state membre.

Respondenții din Austria (53%), Germania (50%) și Franța (44%) sunt de părere că UE nu ar trebui să urmărească o extindere imediată. O majoritate din România (51%) și o pluralitate din Polonia (48%) cred că UE ar trebui să ia în considerare adăugarea de noi state membre. Danemarca este oarecum un caz izolat printre statele membre „vechi”, doar 37% dintre respondenți opunându-se oricărei extinderi imediate, deși acesta este în continuare un punct de vedere predominant. 

Există o opoziție puternică pentru o eventuală aderare a Turciei la UE.

51% dintre cei chestionați în cele șase țări se opun ideii aderării Turciei la UE. Mai puțin de 1 din 5 respondenți (19%) ar susține procesul de aderare al Turciei. România este excepția; aici, 37% dintre cetățeni susțin aderarea Turciei la UE, comparativ cu 20% care se opun acestei idei. 

De asemenea, europenii sunt rezervați în ceea ce privește aderarea unor state ca Albania, Bosnia și Herțegovina, Kosovo, Georgia, Republica Moldova, Muntenegru, Macedonia de Nord și Serbia.

În cele șase țări participante la sondaj, mai puțin de 30% dintre respondenți și-au exprimat susținerea pentru ca oricare dintre țările menționate mai sus să fie primite în UE. Susținerea aderării a fost cea mai slabă pentru Kosovo (20% „ar trebui să poată adera” vs 37% „nu ar trebui să poată adera”), Albania (24% „ar trebui să poată adera” vs 35% „nu ar trebui să poată adera”), Serbia (25% „ar trebui să poată adera” vs 35% „nu ar trebui să poată adera”) și Georgia (25% „ar trebui să poată adera” vs 31% „nu ar trebui să poată adera”). Opiniile sunt împărțite cu privire la posibila acceptare a Macedoniei de Nord (26% „ar trebui să poată adera” vs 27% „nu ar trebui să poată adera”) și a Bosniei și Herțegovinei (28% „ar trebui să poată adera” vs 29% „nu ar trebui să poată adera”). 

În cazul Republicii Moldova și al Muntenegrului, există susținere pentru o viitoare aderare.

Există mai multă susținere decât opoziție în ceea ce privește aderarea acestor două țări la UE: 30% „ar trebui să poată adera” vs 28% „nu ar trebui să poată adera” în cazul Republicii Moldova și 30% „ar trebui să poată adera” vs 25% „nu ar trebui să poată adera” în cazul Muntenegrului. Este interesant că, în România, susținerea pentru aderarea Republicii Moldova și a Muntenegrului este mai puternică decât pentru aderarea Ucrainei, 55% și 39% dintre cetățeni fiind de acord cu aderarea acestor două țări la UE, comparativ cu 32% care susțin aderarea Ucrainei la UE. 

Mulți europeni consideră că aderarea Ucrainei nu va aduce beneficii economice.

Cu excepția Poloniei și, într-o mai mică măsură, a României, acolo unde pluralități (43% în Polonia și 37% în România) văd un impact economic pozitiv pentru economia UE, se consideră că nu se vor înregistra beneficii economice interne pentru blocul comunitar ca urmare a aderării Ucrainei. Sondajul sugerează că, în prezent, mulți cetățeni cred că posibila extindere a UE nu va avea niciun impact sau va presupune un oarecare cost pentru economia europeană. Acest lucru este mai ales adevărat în Danemarca și Austria, acolo unde 54% și 46% dintre respondenți au fost de părere că aderarea Ucrainei va avea un „impact negativ” asupra economiei UE. 

Comentând pe baza sondajului, Piotr Buras, senior policy fellow și directorul biroului ECFR din Varșovia, a declarat: „Deși Consiliul European de săptămâna aceasta se va concentra pe căile de acces ale Ucrainei și ale altor țări în UE, dezbaterea despre punerea în practică a acestui lucru abia a început. Retorica geopolitică de la Bruxelles maschează îngrijorările profunde ale statelor membre cu privire la posibilele consecințe ale extinderii și scepticismul foarte răspândit despre capacitatea UE de a absorbi membri noi. 

Pentru a reconcilia posibilele schisme și pentru a le acorda eforturilor lor o oarecare șansă de succes, liderii UE ar trebui să ia în considerare stabilirea unui calendar concret pentru aderarea noilor state membre. Acest lucru i-ar permite blocului comunitar să finalizeze reformele instituționale, să-și consolideze reziliența și să informeze publicul de ce această strategie este imperativă pentru Europa.” 

Engjellushe Morina, senior policy fellow la Wider Europe Programme din cadrul ECFR și specialist în extinderea UE, a adăugat:  „Este posibil ca summitul UE de săptămâna aceasta să fie cel mai important din istoria recentă a blocului comunitar. Va fi interesant de văzut dacă discuțiile de aderare ale Ucrainei și alte altor țări candidate vor primi în sfârșit undă verde

O asemenea mișcare s-ar alinia în multe cazuri cu opinia publică și, poate și mai important pentru UE, i-ar trimite un mesaj clar lui Vladimir Putin că eforturile sale de răsturnare a situației din Ucraina și de extindere a influenței sale în regiunea europeană se vor confrunta cu noi obstacole.” 


Această analiză se bazează pe un sondaj de opinie la care au participat persoane adulte (cu vârsta de peste 18 ani) și care a fost realizat de operatorii de sondaje YouGov și Datapraxis în perioada 7-19 noiembrie 2023, în șase state membre UE (Austria, Danemarca, Franța, Germania, Polonia și România). Eșantionul total a fost de 6.153 de respondenți. 

Intervalul specific de timp în care a fost realizat sondajul și mărimea eșantioanelor din aceste țări au fost următoarele: Austria (7-14 noiembrie, 1.018 respondenți), Danemarca (7-14 noiembrie, 1.018 respondenți), Franța (7-15 noiembrie, 1.055 respondenți), Germania (7-14 noiembrie, 1.058 respondenți), Polonia (7-19 noiembrie, 1.004 respondenți) și România (7-14 noiembrie, 1.033 respondenți).   

În noiembrie 2023, ECFR a publicat un studiu al pozițiilor statelor membre cu privire la extinderea UE. Acest studiu indică faptul că există un consens general cu privire la necesitatea geopolitică a extinderii, dar sunt observate și dezacorduri majore și se menționează modul în care acestea pot fi soluționate. Puteți vedea această publicație, „Catch-27: The contradictory thinking about enlargement in the EU”, aici.   

Consiliul European pentru Relații Externe (ECFR) este un grup de reflecție paneuropean, câștigător de premii. Lansat în octombrie 2007, obiectivul său este de a desfășura cercetări și de a promova o dezbatere informată în Europa despre dezvoltarea unei politici externe europene coerente și eficiente, bazate pe valori. ECFR este o organizație caritabilă independentă și este finanțată dintr-o varietate de surse.

Coperta revistei

spot_img

Editorial

spot_img
spot_img

Opinii și analiza

spot_img

Recomandate
Recomandate

Rata şomajului în județul Ilfov în iunie 2024

Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă (AJOFM) Ilfov...

Fonduri prin platforma Seedblink, pentru elevi din școli și licee

Platforma educațională digitală Spark Generation, din Cluj-Napoca, anunță că...

Împrumut Garanti BBVA Leasing de la BERD, în sprijinul IMM-urilor

Garanti BBVA Leasing, parte a Grupului Garanti BBVA...