Sondaj IMM România: Mediul de afaceri în trimestrul III 2026 – percepții, provocări și perspective antreprenoriale

În perioada 24-30.09.2026, IMM România a realizat un sondaj online privind percepția antreprenorilor asupra mediului de afaceri în trimestrul III 2026, la care au participat 1290 respondenți, rezultatele fiind următoarele:

1. În ceea ce privește forma de organizare, respondenții au fost 55 % microîntreprinderi, 31,8% întreprinderi mici, 12,4% întreprinderi mijlocii și 0,8% întreprinderi mari.

2. Referitor la domeniul de activitate al respondenților: 42,6% sunt din servicii, 23,3% din transporturi, 15,5% comerț, 5,4% construcții, 4,7% HORECA și producție, iar 3,9% agricultură.

3. La întrebarea  „Cum percepeți evoluția mediului de afaceri în 2026 față de 2025?”, antreprenorii au răspuns astfel: 

– pe locul 1 cu 46,5% consideră că s-a deteriorat;

– pe locul 2 cu 34,9% s-a deteriorat foarte mult;

– pe locul 3 cu 15,5% a rămas la fel;

– pe locul 4 cu 3,1% s-a îmbunătățit.

Este de remarcat că niciun respondent nu a menționat că mediul de afaceri s-a îmbunătățit foarte mult (opțiune disponibilă în chestionar).

4. La întrebarea „Care considerați că este principalul efect al politicilor publice asupra IMM-urilor?” antreprenorii au dat următoarele răspunsuri:

1. 27,1% Cresc costurile de funcționare pentru IMM-uri;
2. 21,7% Nu sunt corelate cu nevoile IMM-urilor;
3. 17,8% Îngreunează dezvoltarea și activitatea IMM-urilor;
4. 12,4% Nu generează efecte semnificative;
5. 8,5% Generează birocrație și povara administrativă;
6. 6,2% Facilitează accesul IMM-urilor la finanțare și programe de sprijin.

5. Fiind întrebați „Cum percepeți sprijinul mediului politic pentru susținerea antreprenoriatului?”:

1. 59,7% Nefavorabil;
2. 27,1% Mai degrabă nefavorabil;
3. 10,1% Neutru;
4. 1,6% Nu pot aprecia;
5. 0,8% Favorabil  și tot 0,8% Mai degrabă favorabil.

6. Întrebați fiind „Care dintre următoarele domenii ale legislației europene vă generează în prezent cele mai mari costuri de conformare și raportare?” – răspunsuri multiple – antreprenorii au menționat: 

1. 33,3% Legislația muncii (condițiile de muncă – timpul de lucru, munca cu fracțiune de normă, contractele cu durată determinată, detașarea lucrătorilor; informarea și consultarea lucrătorilor cu privire la concedierile colective, la transferurile de întreprinderi);
2. 27,1% Comerț și produse (comerțul la distanță, cerințe suplimentare de etichetare, conținutul digital) 

3. 18,3% Protecția datelor personale (GDPR), digitalizare și inteligență artificială
4. 17,7% Mediu și tranziție verde (reducerea deșeurilor, reciclare și gestionarea durabilă a resurselor)
5. 12,1% Niciunul dintre cele enumerate.
6. 8,5% Raportare ESG (criterii folosite pentru a evalua impactul non-financiar și sustenabilitatea unei companii)
7. 7% Protecția consumatorilor

7. Fiind întrebați „Care este principala problemă a pieței pe care acționați?” – antreprenorii au menționat, în ordine:

1. 28,8% Scăderea cererii;
2. 28,5% Creșterea costurilor cu forța de muncă.
3. 20,8% Creșterea prețului energiei electrice/combustibililor;
4. 11,9% Creșterea costurilor cu materiile prime/serviciile utilizate
5. 10% Creșterea concurenței neloiale.

8. Fiind întrebați „Care este impactul creșterii prețului la energia electrică/combustibili asupra activității întreprinderii?”- cele mai importante răspunsuri au fost:

1) 53,2% Creșterea semnificativă a costurilor operaționale; 

2)18,6% Societatea suportă creșterea costurilor pentru a menține prețul produselor/serviciilor;

3) 6% Am hotărât înlocuirea echipamentelor vechi cu unele eficiente energetic;

4) 9,9% Am redus volumul producției;

5) 3,1% Am decis instalarea de panouri fotovoltaice pentru producerea de energie proprie.

Pentru 3,9% din companii – Nu există impact în costurile finale.

9. La întrebarea „Cum a fost afectată activitatea economică de evoluția consumului în ultimele 6 luni?” au fost date, în ordine, următoarele răspunsuri:

1. 55% Au scăzut încasările;
2. 11,6% Am înregistrat întârzieri mai mari de 60 de zile la plata datoriilor;
3. 10,9% Am redus produsele/serviciile oferite spre vânzare;
4. 8,5% Am redus personalul angajat;
5. 6,2% Nu am fost afectați de scăderea consumului;
6. 3,1% Au crescut încasările;

10. La întrebarea „Cum vedeti evoluția activității economice a întreprinderii în următoarele 6 luni?” – antreprenorii au răspuns:

1. 30,2% Va scădea moderat;
2. 27,9% Va stagna;
3. 23,3% Va scădea semnificativ;
4. 9,30% Va crește moderat;
5. 9,30% Nu stiu/nu pot evalua

Niciun respondent nu a menționat o creștere semnificativă a activității economice în următoarele 6 luni (deși opțiunea era disponibilă)

11. La întrebarea „Cum estimați evoluția numărului de angajați în cadrul întreprinderii în următoarele 6 luni?” răspunsurile, au fost:

1. 55,8% vom păstra numărul actual de angajați;
2. 15,5% vom disponibiliza 1 angajat;
3. 14% vom disponibiliza între 2 și 4 angajați;
4. 6,2% vom angaja 1 salariat;
5. 3,9% vom disponibiliza între 5 și 7 angajați;
6. 2,3% vom angaja între 2 și 4 salariați;
7. 2,3% vom disponibiliza peste 10 angajați.

12. La întrebarea „Care sunt primele două măsuri pentru creșterea ocupării forței de muncă?”, răspunsuri multiple, în ordine au fost menționate:

1. 42,6% Susținerea formării profesionale continue;
2. 25,6% Subvenționarea Kurzarbeit pentru întreprinderi, astfel încât să se evite concedierile;
3. 22,5% Subvenționarea plății șomajului tehnic;
4. 20,2% Susținerea creșterii salariului pentru angajații încadrați cu salariul minim și calificați pe cheltuiala angajatorului;
5. 17,8% Simplificarea procedurii de implementare a programelor de ucenicie;
6. 16,3% Reducerea birocrației în cazul angajării de personal non-UE.

13. Care sunt principalele 3 măsuri pe care viitorul Guvern trebuie să le ia pentru susținerea IMM-urilor? principalele răspunsuri au fost:

1. 68,20% Reducerea impozitării pe forța de muncă;
2. 56,60% Reducerea impozitului pe dividende la 5%;
3. 43,40% Acordarea de granturi din fonduri europene pentru IMM-uri; 
4. 41,90% Reducerea prețului la energia electrică;
5. 34,10% Compensarea creșterii prețului la combustibili;
6. 26,40% Debirocratizarea și simplificarea obligațiilor de raportare și conformare;
7. 20,20% Facilitarea de garanții, prin FNGCIMM, pentru accesarea creditelor bancare.

                                                 CONCLUZIILE IMM ROMÂNIA

Analizând răspunsurile, IMM ROMÂNIA trage următoarele concluzii:

1. Există o percepție masivă a întreprinzătorilor în legătură cu deteriorarea mediului de afaceri în 2026 față de 2025.

În total 81,4% consideră că mediul de afaceri s-a deteriorat mult și foarte mult (46,5% mult și 34,9% foarte mult).

2. Antreprenorii mici și mijlocii nu simt niciun efect pozitiv al politicilor publice pentru mediul de afaceri.

Percepția a peste 3 din 4 antreprenori  (75,1%) este că politicile publice nu ajută afacerile, ci mai mult îngreunează activitatea acestora. Principalele efecte negative percepute sunt  creșterea costurilor de funcționare, neînțelegerea nevoilor antreprenorilor, piedici în calea dezvoltării lor (fiscalitate ridicată, impredictibilitate legislativă, instabilitate economică) și  birocrație.

Practic doar 6,2% dintre antreprenori consideră că politicile publice au un efect pozitiv, facilitează accesul IMM-urilor la finanțare și programe de sprijin.

Această percepție trebuie legată și de răspunsul la întrebarea privind sprijinul mediului politic pentru susținerea antreprenoriatului, unde peste 86% dintre antreprenori îl consideră nefavorabil.

3. Legislația europeană în domeniul muncii, comerțului și protecția datelor – generatoare de birocrație și costuri 

Primele 3 domenii ale legislației europene care sunt percepute ca generând costuri de conformare și raportare sunt: legislația muncii, legislația privind comerțul, protecția datelor personale (GDPR).

Această percepție este însă legată de modalitatea practică de punere în aplicare la nivel național a legislației europene, existând fenomenul de gold-plating (suprareglementare). În realitate, în procesul de transpunere la nivel național se adaugă noi sarcini pentru angajatori, prin introducerea de sarcini mai mari de raportare și conformare decât cele din actele europene, justificându-se cu formula ”așa ni se cere/impune de la Bruxelles”.

4. Scăderea cererii și creșterea costurilor cu forța de muncă – principale probleme pentru antreprenori

Efectele crizei economice sunt resimțite în continuare de antreprenori, România înregistrând un 1 an de scădere a cererii, coroborat cu scăderea puterii de cumpărare și inflația, Diminuarea vânzărilor conduce la blocaje în lanț, antreprenorii având dificultăți în asigurarea cash-flowului și înregistrând întârzieri la plata datoriilor. 

Aceasta situație este confirmată și de răspunsurile la întrebarea ”Cum a fost afectată activitatea economică de evoluția consumului în ultimele 6 luni? ” unde, pe primul loc a fost menționată scăderea încasărilor de către 55% dintre antreprenori.

5. Creșterea semnificativă a costurilor operaționale – principalul efect al măririi prețului energiei electrice și a combustibililor

Impactul creșterii prețului energiei electrice și a combustibililor este resimțit de mai mult de jumătate dintre întreprinderi- 53,2% – care au înregistrat o creștere a costurilor de operare, generând o creștere a prețului produsului/serviciului final, care conduce la vânzări mai mici și în final la reducerea încasărilor.

Doar 18,6% dintre întreprinderi își permit să absoarbă creșterile de prețuri pentru energie electrică sau combustibili pentru a-și păstra poziția în piață.

6. Pesimism în privința evoluției economice

Antreprenorii rămân pesimiști în privința viitorului pe termen scurt (6 luni), 53,5% prognozând o scădere a activității, iar 27,9% o stagnare.

Doar 9,3% dintre antreprenori au un optimism cumpătat, prevăzând o creștere moderată a pieței, în același timp niciun respondent nu vede o creșterea semnificativă a activității economice.

7. Stagnare pe piața forței de muncă

55,8% din antreprenori menționează că vor păstra numărul actual de angajați, ceea ce arată că nu există planuri de extindere în viitor a afacerii. Mai mult, 35,7% estimează că vor face concedieri în perioada următoare și doar 8,5% că vor efectua angajări.

Scăderea cererii, creșterea prețurilor de producție a bunurilor și de prestare a serviciilor, cu forța de muncă, scăderea cererii generează un blocaj pe piața muncii, în condițiile în care 81,5% dintre angajatorii mici și mijlocii nu intenționează să efectueze angajări.

8. Susținerea formării profesionale a angajaților și Kurzarbeit – principalele măsuri pentru piața forței de muncă

42,6% dintre antreprenori susțin formarea profesională continuă a angajaților pentru dobândirea de noi competențe, fiind o măsura esențială pentru păstrarea forței de muncă calificate și păstrarea competitivității  în condițiile recesiunii economice  care afectează practic toate sectoarele de activitate.

Subvenționarea sistemului Kurzarbeit pentru evitarea concedierilor, în cazul întreprinderilor care se confruntă temporar cu dificultăți este considerată esențilă de către 25,6% dintre antreprenori, pentru evitarea concedierilor și pierderii forței de muncă care se dovește elementul cel mai important în activitatea întreprinderilor.

9. Reducerea impozitării pe forța de muncă – cea mai așteptată măsură de antreprenori de la viitorul guvern

Creșterea costurilor cu forța de muncă coroborată cu scăderea cererii și a veniturilor  și creșterea costurilor de producție pune presiune pe antreprenorii mici și mijlocii în privința salariilor. 

Scăderea impozitării pe forța de muncă este văzută de 68,2% dintre antreprenori ca principalul factor care conduce la o creștere a veniturilor salariaților, fără a genera o creștere a costurilor pentru întreprindere, ajutând în același timp companiile să păstreze forța de munca de care au nevoie pentru dezvoltarea afacerii.

Reducerea impozitului pe dividende este cerută de 56,6% dintre antreprenori, această măsură stimulâmd investițiile pe care companiile le fac, având ca efect direct creșterea competitivității  și creșterea veniturilor. Prin scăderea sarcinii fiscale se încurajează spiritul antreprenorial care în anul 2026 a înregistrat un regres pentru prima dată după criza din 2008-2009.