Potrivit sondajului de opinie intitulat „Agenda România 2050. O conversație despre viitorul României – Ediția I”, realizat de INSCOP Research în la comanda think-tank-ului STRATEGIC Thinking Group, peste două treimi dintre români sunt de acord cu tranziția energetică la surse de energie prietenoase cu mediul. 

Remus Ioan Ștefureac, președinte Strategic Thinking Group: „Proiectul Agenda România 2050 își propune demararea unei conversații naționale despre politici publice esențiale pentru viitorul României pe termen lung având ca punct de plecare opiniile românilor culese printr-o serie de sondaje de opinie naționale. Pornind de la ceea ce cred românii, dorim să încurajăm o conversație amplă a experților (din mediul academic, din sectorul public și privat) pe fiecare dintre temele proiectului. Proiectul își propune realizarea mai multor studii sociologice pe șase zone majore de interes pentru viitorul României, fiecare împărțită în teme specifice: societatea viitorului, infrastructura viitorului, mediul și resursele viitorului, economia și afacerile viitorului, tehnologiile și meseriile viitorului și locul României în lumea viitorului”.


Mihnea Costoiu, rectorul Universității Politehnice București: „Generarea unei dezbateri naționale pe teme de maxim interes pentru interesul public, așa cum este tranziția la surse de energie nepoluante, este critică pentru viitorul planetei. Iar faptul că o asemenea dezbatere pleacă de la opiniile populației are avantajul că atrage atenția tuturor, inclusiv a celor care elaborează politici publice, a celor care investesc sau operează infrastructuri de producție a energiei asupra faptului că majoritatea românilor sprijină adoptarea de surse de energie prietenoase cu mediul. Salut faptul că acest proiect, Agenda România 2050, aduce în atenția publică teme profunde pentru viitor, acesta fiind și motivul pentru care Universitatea Politehnică din București s-a alăturat demersului în calitate de partener academic”.

Percepția asupra viitorului tranziției energetice la surse de energie nepoluante

Tranziția energetică la surse nepoluante

68,4% dintre români declară că sunt de acord în mare și foarte mare măsură tranziția energetică la surse de energie prietenoase cu mediul (35% dintre români în foarte mare măsură, 33,4% în mare măsură), în timp ce 28,5% se declară de acord în mică și foarte mică măsură sau deloc cu acest lucru (15% în mică măsură, 13,5% în foarte mică măsură/deloc). Nu știu sau nu răspund la această întrebare 3,2% dintre participanții la sondaj. 
Analiza socio-demografică: Persoanele cu educație superioară și gulerele albe declară într-un procent semnificativ mai ridicat decât media că sunt de acord în foarte mare măsură cu tranziția energetică. Gulerele gri și locuitorii din regiunea Sud Vest Oltenia declară într-un procent semnificativ mai ridicat decât media că sunt de acord în mare măsură cu tranziția energetică. Persoanele cu venituri care nu le ajung nici pentru strictul necesar și persoanele cu educație primară declară într-un procent semnificativ mai ridicat decât media că sunt de acord în mică măsură, foarte mică măsură sau că nu sunt deloc de acord cu tranziția energetică.

Ajutor de stat pentru tehnologii de producție cu emisii scăzute

66,9% dintre români sunt de acord în mare și foarte mare măsură cu sprijinirea financiara din bugetul de stat a implementării de tehnologii de producție a energiei cu emisii scăzute pentru a facilita tranziția energetica – hidrogen, biocombustibili, LNG/CNG,etc (29,3% dintre cei intervievați ar fi de acord în foarte mare măsură, 37,6% în mare măsură). Pe de altă parte, 30,85 se declară în mică și foarte mică măsură cu acest lucru (16,5% în mică măsură, 14,2% în foarte mică măsură/deloc). Procentul non-răspunsurilor este de 2,3% din total eșantion.
Analiza socio-demografică: Persoanele cu studii superioare și gulerele albe sunt de acord în foarte mare măsură în proporții semnificativ mai ridicate decât media cu sprijinirea financiara din bugetul de stat a implementării de tehnologii de producție a energiei cu emisii scăzute pentru a facilita tranziția energetica. În rândul persoanelor cu studii primare și al persoanelor cu venituri care nu le ajung nici pentru strictul necesar se înregistrează procente semnificativ mai ridicate ale celor care declară că ar fi de acord în mică și foarte mică măsură medie cu sprijinirea financiară din bugetul de stat a implementării de tehnologii de producție a energiei cu emisii scăzute pentru a facilita tranziția energetică, respectiv nu ar fi de acord deloc.

Subvenție cost energie vs. ajutor pentru creșterea eficienței energetice

Dacă ar avea de ales, majoritatea românilor – 63,6% – ar prefera un ajutor de la stat pentru scăderea consumului și creșterea eficienței energetice a locuinței în locul subvenției lunare de la stat pentru acoperirea costurilor cu energia (plafonare, compensare, ajutor de încălzire) care este preferată de 32,8% dintre respondenți. 3% nu știu sau nu pot aprecia, iar 0,6% nu răspund.
Analiza socio-demografică: Persoanele cu studii primare preferă într-un procent semnificativ mai ridicat decât restul populației varianta unei subvenții lunare de la stat. Preferă un ajutor de la stat pentru scăderea consumului și creșterea eficienței energetice a locuinței, în proporții mai mari decât media populației, în special persoanele cu studii superioare, gulerele albe, persoanele care declară că veniturile lunare le ajung să își cumpere și unele lucruri mai scumpe.

Prezentarea grafică a datelor celui de-al doilea capitol poate fi descărcată accesând link-ul:
https://www.inscop.ro/wp-content/uploads/2022/06/29.06-Cap.-2-Raport-ROMANIA-Agenda-2050.pdf

_________________

Sondajul de opinie „Agenda România 2050. O conversație despre viitorul României – Ediția I” a fost realizat de INSCOP Research în la comanda think-tank-ului STRATEGIC Thinking Group în cadrul unui proiect de cercetare sprijinit de mediul privat și având drept parteneri academici Universitatea Babes Bolyai din Cluj Napoca, Universitatea București, Universitatea Politehnica din București, Universitatea de Vest din Timișoara și Universitatea de Medicină și Farmacie Grigore T. Popa din Iași.    
Sponsorii și partenerii proiectului sunt: OMV Petrom, Fundația Superbet, FEPRA, INSCOP Research, Green Marketing Advisory, Business Review.


În cadrul primului studiu sociologic național realizat în iunie 2022, temele cercetate au fost:

  • Percepția prezentului în comparație cu trecutul (1989) și viitorul (2050)
  • Reforma administrativ-teritorială
  • Percepția asupra viitorului tranziției energetice la surse de energie nepoluante
  • Percepția cu privire la protejarea mediului, reciclare, economia circulară a viitorului
  • Percepția cu privire la servicii și bunuri publice esențiale
  • Percepția cu privire la starea de sănătate a populației
  • Percepția asupra științei și tehnologiei. Meseriile viitorului
  • Securitatea națională a viitorului

Datele au fost culese în perioada 23 mai – 14 iunie 2022, metoda de cercetare fiind interviul prin intermediul chestionarului.
Datele au fost culese prin metoda CATI (interviuri telefonice), volumul eșantionului simplu, stratificat fiind de 1500 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupație) pentru populația neinstituționalizată a României, cu vârsta de 18 ani și peste.
Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 2.53 %, la un grad de încredere de 95%.

DISTRIBUIȚI